AcasăAgenda ZileiOperațiunea Hart: rețeaua morții creată și trimisă de Moscova pentru asasinate, atentate...

Operațiunea Hart: rețeaua morții creată și trimisă de Moscova pentru asasinate, atentate și sabotaje în Ucraina și UE

Autoritățile ucrainene, împreună cu parteneri europeni, au destructurat, în cadrul Operațiunii „Hart”, o rețea de agenți ai serviciilor secrete rusești care pregătea asasinate, atentate și acte de sabotaj în Ucraina și în state ale Uniunii Europene.

Printre membrii rețelei se aflau și cetățeni ai Republicii Moldova, alături de cetățeni din Ucraina, Rusia, Belarus, Georgia, Letonia și Grecia. Poliția Națională a Ucrainei susține că gruparea acționa sub comanda serviciilor speciale ruse, printr-o combinație de filaj, recrutare, logistică, finanțare ascunsă, comunicare securizată și pregătirea mijloacelor pentru comiterea crimelor.

Operațiunea a vizat o rețea de agenți și executanți ai serviciilor rusești, organizată pe mai multe niveluri. Unii membri strângeau informații și făceau filaj, alții se ocupau de recrutare, bani, logistică și comunicare, iar alții pregăteau asasinate, atentate și acte de sabotaj. Potrivit Poliției Naționale a Ucrainei, scopul rețelei era slăbirea securității Ucrainei și a partenerilor europeni, inclusiv prin acțiuni îndreptate împotriva ajutorului militar acordat Kievului.

Rețeaua era activă cel puțin din august 2024 și funcționa prin intermediari controlați de serviciile ruse. Aceștia recrutau persoane din mai multe state, le atribuiau sarcini precise și le foloseau ca executanți: pentru supravegherea țintelor, obținerea de date despre deplasările lor, transferul banilor, procurarea mijloacelor de atac și pregătirea terenului pentru crime și sabotaje.

Prin această rețea, Rusia a extins războiul dincolo de frontul ucrainean. Moscova a folosit agenți, intermediari și executanți recrutați local pentru a lovi opozanți ruși aflați în exil, activiști pro-ucraineni, jurnaliști, militari și infrastructură legată de sprijinul acordat Ucrainei.

Asasinate pregătite în Lituania

Unul dintre obiectivele principale ale rețelei era pregătirea unor asasinate în Lituania. Anchetatorii ucraineni au stabilit că membrii grupării au supravegheat timp îndelungat două persoane: un opozant rus care primise azil politic în Lituania și un cetățean lituanian cunoscut pentru sprijinul acordat Ucrainei.

Suspecții strângeau informații despre locuințele victimelor, traseele zilnice, programul, contactele și obiceiurile lor. Datele urmau să fie folosite pentru organizarea atacurilor. Tentativa de asasinat de pe teritoriul Lituaniei a fost oprită înainte de executare, iar unul dintre suspecți a fost prins chiar în etapa de pregătire a atacului.

Autoritățile lituaniene au formulat acuzații împotriva a 13 persoane. Nouă au fost reținute, iar pentru alte patru au fost emise mandate europene de arestare. Trei dintre suspecții reținuți în alte state au fost deja transferați în Lituania, iar pentru alți doi continuă procedurile judiciare.

Șeful poliției criminale lituaniene a descris cazul drept o serie de infracțiuni de tip hibrid îndreptate împotriva statelor Uniunii Europene, a securității lor naționale și a persoanelor care sprijină Ucraina. Aceeași rețea este legată și de un atac incendiar asupra unor echipamente militare destinate Ucrainei, în Bulgaria, precum și de activități de spionaj împotriva armatei grecești.

Cetățeni moldoveni, în rețeaua folosită de Moscova

Prezența cetățenilor Republicii Moldova în acest dosar dă cazului o relevanță directă pentru Chișinău. Potrivit Poliției Naționale a Ucrainei, din rețea făceau parte persoane din Ucraina, Rusia, Belarus, Moldova, Georgia, Letonia și Grecia.

Rolurile erau împărțite clar. Unii membri făceau supraveghere, alții căutau executanți, iar alții se ocupau de finanțare, logistică și comunicare. Executanții erau recrutați prin intermediari, inclusiv dintre persoane cu trecut infracțional. Finanțarea era asigurată prin canale controlate de reprezentanți ai serviciilor ruse, prin documente false, conturi deschise pe alte identități, instrumente bancare și criptomonede.

Comunicarea se făcea prin canale securizate, conturi anonime și cartele SIM temporare. Această arhitectură arată o operațiune organizată, construită pentru a rupe legătura vizibilă dintre executanți și comanditarii ruși.

Ținte: jurnaliști, militari, activiști și opozanți ai Kremlinului

Printre posibilele victime se aflau jurnaliști ucraineni, un ofițer al Direcției Generale de Informații a Ministerului Apărării de la Kiev, un opozant rus față de Kremlin și un activist lituanian pro-ucrainean. Membrii rețelei urmăreau aceste persoane, colectau informații despre deplasările lor și pregăteau atacuri asupra lor.

Anchetatorii au stabilit și că gruparea analiza posibilitatea unor acțiuni violente împotriva unor militari și persoane publice din Ucraina. În paralel, rețeaua strângea informații despre obiective militare, echipamente destinate armatei ucrainene și infrastructură care putea fi atacată prin incendieri sau acte de sabotaj.

Operațiunea internațională a inclus rețineri în Lituania și în alte state ale Uniunii Europene, precum și percheziții în Ucraina, Polonia și Grecia. Activitatea grupării acoperea mai multe state europene, iar anchetatorii ucraineni susțin că zeci de persoane au fost implicate în diferite etape ale operațiunii.

Un precedent grav pentru Republica Moldova

Cazul nu este izolat. În februarie 2026, autoritățile din Republica Moldova și Ucraina au desfășurat acțiuni comune într-un dosar privind pregătirea lichidării fizice a mai multor persoane publice din Ucraina. Atunci, procurorii ucraineni au indicat drept organizator un cetățean moldovean de 30 de ani, recrutat de serviciile rusești.

În acel dosar au fost reținuți 11 cetățeni moldoveni, șapte în Ucraina și patru în Republica Moldova. Organizatorul rețelei a fost identificat drept Șepeli Nicolae Andrei, condamnat anterior în Rusia pentru trafic de droguri și grațiat în 2022 de Maia Sandu. După apariția cazului, Președinția Republicii Moldova a anunțat anularea decretului de grațiere.

Cele două dosare arată aceeași vulnerabilitate: Republica Moldova rămâne un spațiu de recrutare pentru serviciile ruse, care folosesc cetățeni moldoveni în operațiuni împotriva Ucrainei și a unor ținte europene. Recrutarea se face prin bani, șantaj, antecedente penale, vulnerabilități sociale sau legături personale cu structuri controlate de Moscova.

Rusia mută războiul în interiorul Europei

Rețeaua destructurată în Ucraina și Lituania depășește zona spionajului clasic. Vorbim despre o structură folosită pentru asasinate politice, atentate, incendieri, sabotaj și culegere de informații militare. Țintele nu erau alese întâmplător: opozanți ai Kremlinului, oameni care sprijină Ucraina, jurnaliști, militari și echipamente destinate frontului ucrainean.

Metoda este veche, dar forma actuală este adaptată războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei și împotriva Europei. Moscova folosește oameni din mai multe state, îi separă pe roluri, ascunde banii prin conturi și criptomonede, comunică prin canale temporare și încearcă să transforme crimele politice în fapte aparent izolate.

Dosarul confirmă că serviciile rusești tratează Europa ca pe un teren de operațiuni clandestine. În spatele unor suspecți cu cetățenii diferite, anchetatorii au identificat aceeași comandă: rețele folosite de Moscova pentru a lovi persoane, infrastructură și state care susțin Ucraina.

About The Author

Dan Badea
Dan Badea
Jurnalist de investigații din 1990, licențiat în matematică. Instituții mass media pentru care am lucrat în ultimii 30 de ani: Expres, Ultimul Cuvânt, Tele7 abc, Televiziunea Română, Evenimentul Zilei, Adevărul, Bilanț, Prezent, Interesul Public, Gardianul, Curentul. Autor al volumului ”Averea Președintelui. Conturile Ceaușescu” - Nemira, 1998.
Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai accesate