Silviu Predoiu, fost șef operativ și chiar director interimar al SIE, fost candidat cu rezultat subunitar la președinție, susține într-o postare pe Facebook că România ar trebui să demonstreze „curaj, maturitate diplomatică și inteligență strategică” oferind tranzit aerian lui Vladimir Putin pe ruta Moscova–Budapesta, pentru o întâlnire cu Donald Trump „în numele păcii”.
Deși admite că, „tehnic”, spațiul aerian al UE îi este interzis lui Putin din cauza mandatului CPI și a sancțiunilor, Predoiu propune ca Bucureștiul să acorde „garanții politice” și să anunțe public că permite survolul „dacă scopul e oprirea războiului din Ucraina”.
În mod hilar, Predoiu transformă încălcarea regulilor în „curaj” și o ambalează sub eticheta „pro-România” — sintagmă care trimite și la partidul Pro România, unde a fost subordonatul lui Ponta, despre care Băsescu a susținut public (2014) că ar fi fost ofițer SIE înainte de politică. Sigur, dacă afirmația aceea e adevărată, vorbim de o subordonare inversată: cel care a condus operativ SIE promovează azi, politic, o schemă pe care altădată i-ar fi cerut unui subordonat să n-o atingă. În acest context, invocarea „Rubio–Țoiu” de către Predoiu pentru a sugera obediență față de SUA nu e argument, ci decor retoric pentru o excepție la lege.
Dincolo de ambalajul retoric, tradus din limbajul de PR geopolitic în limbajul dreptului și al politicii publice, propunerea înseamnă exact asta: fisurarea regimului de sancțiuni al Uniunii Europene, ruperea coeziunii externe și fixarea României în imaginea de propagandă a ruperii frontului occidental, pe culoarul preferat al Budapestei.
Pe lege, nu există portițe pentru PR. Din 2022, articolul 3d din Regulamentul (UE) 833/2014 interzice pentru aeronavele ruse — și pentru orice aeronavă, chiar neînregistrată în Rusia, dar deținută/închiriată ori altfel controlată de persoane sau entități ruse — să aterizeze, să decoleze sau să survoleze teritoriul Uniunii. „Teritoriul Uniunii” include explicit spațiul aerian, nu doar solul; nu există „drum pe deasupra”, fie el chiar și ”preș roșu” românesc, pentru o cursă prezidențială a Federației Ruse. Aceasta nu e o interpretare jurnalistică; este litera Regulamentului (UE) 833/2014 și practica operațională stabilită de EASA și Eurocontrol.
La nivel de rețea aeronautică, lucrurile sunt la fel de clare: Eurocontrol, în rolul său de Network Manager (NM), respinge orice plan de zbor care ar încălca art. 3d; în lipsa unei derogări acordate în condițiile strict prevăzute, planul nici măcar nu trece de depunere („filing”). Procedurile oficiale ale Comisiei și ale NM precizează că, atunci când un stat membru autorizează o derogare legitimă (de regulă umanitară), planul de zbor se marchează corespunzător, iar NM nu îl respinge. Așadar, nu există nicio „portiță tehnică” pentru zboruri politice de imagine care contravin scopului sancțiunilor. În plus, art. 3e introduce restricții privind planificarea și serviciile aferente aeronavelor ruse, întărind blocajul operațional.
Cadrul politic al Uniunii este la fel de ferm: o pace justă și durabilă pentru Ucraina se construiește în baza Cartei ONU, a dreptului internațional și a „Formulei Păcii” a Kievului, cu un principiu fixat neechivoc de Consiliul European — nicio inițiativă despre Ucraina fără Ucraina. Să creezi, pe cont propriu, un culoar pentru re-legitimarea lui Putin ca interlocutor indispensabil, pe traseul Budapesta, fără Kiev la masă, nu înseamnă mediere; înseamnă subminarea cadrului comun al UE și un cadou strategic pentru Moscova. În plus, în politica externă comună, articolul 24(3) TEU obligă statele membre să se abțină de la orice acțiune contrară intereselor Uniunii ori de natură să-i afecteze eficacitatea ca forță coerentă — exact ceea ce ar produce „excepția” cerută public României.
Dimensiunea penal-internațională nu poate fi ascunsă sub preș cu o etichetă de „curaj”. Pe 17 martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. România este stat parte la Statutul de la Roma și are obligații de cooperare. A promite public „trecere sigură” unei persoane urmărite de CPI — fie și sub forma unui survol — , cum dorește marginalul Predoiu, altădată stăpânul de la Externe, contrazice spiritul cooperării judiciare și împinge țara într-o zonă gri de incompatibilitate cu propriile angajamente. Dacă situația ar coborî de la survol la aterizare (planificată ori forțată), discuția nici nu mai e teoretică: obligația devine executorie.
Iar aici e nodul problemei: autorul „inițiativei” nu e un analist de ocazie, ci un fost șef operativ al SIE. Or, SIE a avut — și are — în față, ca rival de sistem, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), adversar strategic al României și al NATO. Când un general român care a condus operativ SIE împinge public o schemă ce reproduce fidel interesele SVR — re-legitimarea lui Putin, fisurarea coeziunii UE, minimalizarea cadrului CPI — întrebarea legitimă nu mai este „de ce spune asta?”, ci „ce reflexe instituționale a produs un asemenea tip de gândire?”. Iar biografia oficială îi fixează contextul: potrivit adeverințelor CNSAS, înainte de 1989, Silviu Predoiu a fost ofițer al fostei Securități în cadrul CIE, cu nume de serviciu „PUMNEA”, informație publică pe baza documentelor Consiliului. Nu este o invocare ad hominem, ci un reper istoric: în loc ca discursul unui fost șef SIE să concureze Agenda SVR, îl vedem, din nefericire, suprapus pe ea — la nivel de obiectiv, de ambalaj retoric („curaj”, „maturitate”, „pace”) și de instrument: „excepția” care sparge frontul.
Așadar, ce avem noi aici? Un fost șef operativ și director interimar al SIE care cere o derogare politică pentru un inculpat CPI; o propunere în conflict direct cu art. 3d din Reg. (UE) 833/2014 și cu obligația de cooperare cu CPI; o lovitură la coeziunea UE prevăzută de art. 24(3) TEU; un culoar Budapesta care produce imaginea de propagandă dorită de Kremlin; și o etichetă „pro-România” care, în substanță, reproduce linia SVR, nu interesul național.
Nu ține de simpatii, ci de reguli și credibilitate. România nu poate — juridic, politic și moral — să devină facilitatorul ocolirii sancțiunilor și al mandatului CPI pentru o imagine de propagandă la Budapesta. Respectarea art. 3d din Regulamentul 833/2014, funcționarea normală a rețelei aeronautice europene (inclusiv respingerea planurilor de zbor care încalcă interdicția), principiul „nicio inițiativă fără Ucraina” și obligația de coeziune din TEU sunt repere, nu opționale. Când un fost șef operativ al SIE cere să le „suspendăm” în numele „curajului”, nu rostește o viziune, ci o încercare de spargere a frontului occidental, orchestrată de Moscova. Răspunsul corect al unui stat membru UE și NATO e simplu: nu negociem legea, nu slăbim coeziunea, nu validăm agenda rivalului. Și nu, nu ținem cont de sirenele SVR.
About The Author
 și mandat CPI. „Curajul” invocat sparge coeziunea UE.){kind=link}