În ședința de miercuri seara, Guvernul României a aprobat rectificarea bugetară pentru anul 2025, într-un context economic fragil, cu creștere revizuită la doar 0,6% și o inflație medie estimată la 7,1%. Noua proiecție fiscală urcă deficitul bugetar la 8,4% din PIB — un prag negociat direct cu Comisia Europeană, care permite executivului să acopere urgențele sociale și să mențină investițiile strategice.
„Este o rectificare care aduce bugetul într-o zonă de proiecție realistă”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, precizând că alternativa ar fi fost tăieri masive de investiții și blocaje administrative. Premierul Ilie Bolojan a discutat personal cu vicepreședintele CE, Valdis Dombrovskis, pentru a obține acordul Bruxellesului.
Rectificarea adaugă 27,8 miliarde lei la cheltuieli, în timp ce veniturile cresc cu doar 3,2 miliarde. Diferența este acoperită printr-o majorare a deficitului cu 24,5 miliarde lei, ceea ce duce necesarul total de finanțare la 159 miliarde lei.
Cei mai mari beneficiari ai rectificării sunt Ministerul Finanțelor, care primește peste 20 miliarde lei — din care 12 miliarde merg direct în plata dobânzilor, iar aproape 6 miliarde acoperă granturi din PNRR. Ministerul Muncii este suplimentat cu 5,5 miliarde lei pentru pensii și asistență socială, iar Ministerul Dezvoltării primește 2,4 miliarde lei, în principal pentru Programul Anghel Saligny și proiecte din PNRR. Agricultura și Energia primesc împreună peste 2 miliarde lei, în special pentru subvenții și compensarea prețurilor.
Dar în timp ce unele ministere sunt consolidate, altele pierd fonduri semnificative — inclusiv în domenii critice. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pierde peste 3,2 miliarde lei, în principal din economii la proiecte FEN și PNRR. Ministerul Sănătății pierde 2,6 miliarde lei, în ciuda mențiunilor generale privind „cheltuieli urgente în sănătate”. Ministerul Transporturilor pierde 1,8 miliarde lei, iar Ministerul Afacerilor Interne, Secretariatul General al Guvernului și Serviciul de Telecomunicații Speciale înregistrează reduceri între 127 și 164 milioane lei fiecare.
Guvernul justifică aceste tăieri prin „economii identificate” și „stadiu redus de implementare” în cazul proiectelor cu finanțare externă. Totuși, absența unor alocări directe pentru sănătate și educație — în plin an post-pandemic — ridică semne de întrebare privind prioritățile reale ale executivului.
Un capitol aparte îl reprezintă investițiile din PNRR. Guvernul alocă peste 150 miliarde lei pentru patru ministere-cheie — Transporturi, Economie, Mediu și Dezvoltare — care aveau capitole bugetare epuizate pentru împrumuturile din Planul Național de Redresare și Reziliență. Circa 5 miliarde lei sunt destinați direct accelerării absorbției fondurilor europene.
Rectificarea vine într-un moment în care presiunea pe buget se suprapune peste nevoia de a menține încrederea piețelor externe și de a evita blocajele administrative. Guvernul mizează pe investiții strategice și pe plata obligațiilor sociale ca soluții de echilibru, în timp ce taie fonduri din domenii esențiale precum sănătatea, transporturile și proiectele europene. În absența unor criterii transparente de alocare, această rectificare nu redefinește prioritățile statului — le confirmă.
About The Author
