Republica Moldova: Duminică sunt organizate alegeri prezidenţiale şi un referendum pentru confirmarea parcursului european al ţării

Aproximativ 3,3 milioane de cetăţeni cu drept de vot din Republica Moldova sunt aşteptaţi, duminică, la urne pentru a vota şeful statului pe următorii patru ani, dar şi pentru a confirma calea europeană a ţării, printr-un referendum privind modificarea Constituţiei.

În cursa pentru preşedinţia Republicii Moldova s-au înscris 11 candidaţi, însă lupta pentru fotoliul prezidenţial de la Chişinău se va da între actualul preşedinte, pro-europeana Maia Sandu, şi principalul candidat al stângii Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al Republicii Moldova susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova. Ceilalţi candidaţi sunt Renato Usatîi (Partidul Nostru), Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei), Irina Vlah (candidat independent), Ion Chicu (Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei), Octavian Ţîcu (Blocul „Împreună”), Andrei Năstase (candidat independent), Tudor Ulianovschi (candidat independent), Victoria Furtună (candidat independent) şi Natalia Morari (candidat independent).

Iată câteva date pe scurt despre fiecare dintre candidați:

1. Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate), slogan electoral ”Maia Sandu pentru Moldova”. De profesie economist, în mai 2016 a înfiinţat Partidului Acţiune şi Solidaritate, fiind desemnată preşedinta formaţiunii. Candidează pentru al doilea mandat de preşedinte.
2. Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiştilor din Republica Moldova), slogan electoral ”Dreptate pentru toţi”. Născut la 3 iunie 1967, a absolvit studii juridice, iar în 2019 a fost numit Procuror General al Republicii Moldova.
3. Renato Usatîi (Partidul Nostru), slogan electoral ”Doar pentru Moldova!”. S-a născut la 4 noiembrie 1978 şi este profesor. În 2015, a fost ales primar al municipiului Bălţi. A mai candidat la alegerile prezidenţiale din 2020.
4. Vasile Tarlev (Partidul pentru Viitorul Moldovei), slogan electoral ”Dezvoltare, bunăstare, pace!”. Născut la 9 octombrie 1963, este doctor în ştiinţe tehnice. A îndeplinit funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova (19 aprilie 2001 – 31 martie 2008).
5. Irina Vlah (candidat independent), slogan electoral ”Irina Vlah – Preşedintele Păcii”. Născută la 26 februarie 1974, este doctor în drept. A fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova (2005 – 2015) şi Guvernatoare a UTA Găgăuzia – membră a Guvernului Republicii Moldova (2015 – 2023), conform irinavlah.md.
6. Ion Chicu (Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei), slogan electoral ”Statul este al tău!”. Născut la 28 februarie 1972, are profesia de economist. A îndeplinit funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova (14 noiembrie 2019 – 31 decembrie 2020).
7. Andrei Năstase (candidat independent), slogan electoral ”Un preşedinte DEDICAT!”. Născut la 6 august 1975, are profesia de avocat. A fost consilier în Consiliul municipal Chişinău (2019-2023) şi ministru al Afacerilor Interne (2019). A mai candidat la alegerile prezidenţiale din 2020.
8. Octavian Ţîcu (Blocul electoral „Împreună”), slogan electoral ”Împreună pentru Europa”. Născut la 21 august 1972, este doctor în istorie şi cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Istorie al Universităţii de Stat din Moldova. A deţinut pentru scurt timp funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului (2013), iar în alegerile parlamentare din 2018 a câştigat un mandat de parlamentar, în fracţiunea Platforma DA a blocului ACUM.
9. Victoria Furtună (candidat independent), slogan electoral ”Candidez pentru noi, pentru Moldova noastră nouă!”. S-a născut la 24 februarie 1981, are profesia de jurist. Este preşedintă a Asociaţiei obşteşti „Vox Populi, Vox Dei”.
10. Tudor Ulianovschi (candidat independent), slogan electoral ”Moldova normală eşti TU!”. Născut la 26 mai 1983, este jurist şi diplomat. A fost ambasador al Moldovei în Elveţia şi Liechtenstein (2016-2018) şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene (2018-2019).
11. Natalia Morari (candidat independent), slogan electoral ”Schimbarea aici şi acum!”. Născută la 12 ianuarie 1984, este sociolog şi jurnalist. Şi-a început cariera în redacţia publicaţiei ruse „Novoe Vremea”, dar în 2008 a fost expulzată din Rusia, din cauza investigaţiilor sale jurnalistice. În 2008-2009 a condus organizaţia ”Think Moldova”

Pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul pentru modificarea Constituţiei au fost constituite 2.221 secţii de votare, dintre care 234 vor fi deschise în străinătate.

Din cele 1.957 secţii deschise pe teritoriul Republicii Moldova, cele mai multe, respectiv 306, vor funcţiona în municipiul Chişinău. În localităţile din Transnistria vor fi deschise 30 de secţii de votare. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, pe 2 octombrie 2024, erau înregistraţi 274.475 de cetăţenii cu drept de vot cu domiciliul în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.

Dintre cele 234 de secţii din străinătate, cele mai multe vor fi deschise în Italia (60), Germania (26), Franţa (20), Marea Britanie (17) şi România (16). În Federaţia Rusă vor funcţiona doar cinci secţii de votare, unde vor fi trimise 200.000 de buletine de vot.

Secţiile de votare vor fi deschise în intervalul orar 7.00- 21.00.

Alegerile prezidenţiale directe vor fi organizate pentru a cincea oară de la declararea independenţei, în condiţiile în care timp de aproape 20 de ani preşedintele a fost desemnat de Parlament.

Referendumul constituţional din Republica Moldova (date generale)

La 20 octombrie 2024, în aceeaşi zi cu scrutinul pentru alegerea preşedintelui ţării, în Republica Moldova se va desfăşura referendumul republican constituţional. Cetăţenii vor răspunde la întrebarea „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Proiectul de hotărâre privind desfăşurarea referendumului republican constituţional la 16 mai 2024.

Proiectul de modificare a Constituţiei Republicii Moldova prevede completarea Constituţiei cu două alineate noi, prin care se reconfirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi a ireversibilităţii parcursului european al ţării. De asemenea, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va fi declarată drept obiectiv strategic al ţării. Documentul mai prevede completarea Constituţiei cu un nou titlu – „Integrarea în Uniunea Europeană”. Astfel, se propune ca aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene să se realizeze de Parlament prin lege organică, iar prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi ale celorlalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene să aibă prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, mai arată comunicatul Parlamentului Republicii Moldova.

Referendumul republican constituţional este organizat la iniţiativa preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu.

Iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova a fost semnată de 46 de deputaţi ai Partidului „Acţiune şi Solidaritate” (PAS) şi a fost avizată de Curtea Constituţională (16 aprilie 2024). Astfel, partidul de guvernământ a implementat iniţiativa preşedintelui Maia Sandu, anunţată în decembrie 2023, notează Institutul pentru Iniţiative Strategice din Moldova, într-un articol publicat pe pagina https://www.ipis.md/. Consiliul European a decis să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE la 14-15 decembrie 2023.

La referendumul republican pentru modificarea Constituţiei în vederea integrării europene a Republicii Moldova au fost înregistraţi 15 participanţi: 14 partide politice şi un bloc electoral format din trei partide. Dintre acestea, doar două susţin opţiunea „NU” (Partidul Comuniştilor din Republica Moldova şi Partidul „Renaştere”), după ce un partid a fost exclus din cursă pentru încălcarea normelor de finanţare a partidelor. Totodată, două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală, iar alte două formaţiuni au anunţat că vor boicota referendumul, îndemnând cetăţenii să nu participe (Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – PSRM şi Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei – PDCM).

În favoarea opţiunii „DA” s-au înregistrat: Partidul Verde Ecologist, Mişcarea „Respect Moldova”, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Coaliţia pentru Unitate şi Bunăstare, Blocul electoral „Împreună”, Partidul Acţiune şi Solidaritate, Mişcarea Alternativa Naţională, Partidul „Democraţia Acasă”, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul „NOI”, Partidul Reîntregirii Naţionale „Acasă”, Partidul Social Democrat European şi Partidul „Voinţa Poporului”

Referendumul va fi considerat valabil dacă participă cel puţin o treime din alegătorii înscrişi pe listele electorale.

About The Author

Dan Badea

Jurnalist de investigații din 1990, licențiat în matematică.
Instituții mass media pentru care am lucrat în ultimii 30 de ani: Expres, Ultimul Cuvânt, Tele7 abc, Televiziunea Română, Evenimentul Zilei, Adevărul, Bilanț, Prezent, Interesul Public, Gardianul, Curentul.
Autor al volumului ”Averea Președintelui. Conturile Ceaușescu” – Nemira, 1998.

See author's posts