Candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, a câştigat alegerile prezidenţiale desfăşurate duminică în Republica Moldova cu 55,33% din totalul voturilor alegătorilor, potrivit rezultatelor finale comunicate de Comisia Electorală Centrală (CEC).
Autoritatea electorală a finalizat numărarea voturilor din cele 2.219 secţii de votare constituite atât în ţară, cât şi în străinătate, iar rezultatele arată că Maia Sandu a întrunit voturile a 929.964 de alegători (55,33%), în timp ce contracandidatul său, socialistul Alexandr Stoianoglo, a fost votat în turul al doilea de 750.644 de persoane (44,67%).
Candidatul socialiştilor, Alexandr Stoianoglo, s-a impus în rândul votanţilor interni cu 51,33%, însă Maia Sandu a câştigat alegerile ca urmare a votului din diasporă, unde a obţinut 82.83% .
Prezenţa la vot în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova a fost de 54,34%, în condiţiile în care la urne s-au prezentat 1.699.945 alegători. Dintre aceştia, 1.680.608 şi-au exprimat valabil voturile.
Reacții internaționale
Aliaţii occidentali ai Chişinăului au salutat rezultatele scrutinului, după o campanie tensionată, umbrită de suspiciuni de ingerinţă rusească în această fostă republică sovietică, acum candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Kremlinul, care neagă „categoric” acuzaţiile de ingerinţă, nu a reacţionat încă.
Preşedintele american Joe Biden a felicitat-o pe Maia Sandu pentru câştigarea turului doi al scrutinului prezidenţial şi a declarat că eforturile Rusiei de a submina procesul electoral au eşuat.
„O felicit pe Maia Sandu pentru realegerea sa istorică în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova”, a afirmat Biden într-un comunicat, publicat pe site-ul Casei Albe.”Timp de luni de zile, Rusia a încercat să submineze instituţiile democratice şi procesele electorale din Moldova. Dar Rusia a eşuat”.
„Moldovenii şi-au arătat încă o dată hotărârea de a construi un viitor european în pofida încercărilor hibride de a submina democraţia”, a reacţionat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, pe reţeaua socială X. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au transmis mesaje similare.
Din statele membre ale UE, preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat bucuria pentru faptul că „democraţia a triumfat asupra tuturor ingerinţelor şi tuturor manevrelor”, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz a salutat „cursul european” ales de Chişinău.
În România conducerea de vârf, în special şeful statului Klaus Iohannis, preşedintele Senatului Nicolae Ciucă şi premierul Marcel Ciolacu, au transmis felicitări Maiei Sandu pentru victorie, subliniind la unison semnificaţia istorică a rezultatului alegerilor pentru viitoarea aderare a ţării la Uniunea Europeană.
Pentru Ucraina vecină, candidată şi ea la UE, „moldovenii au făcut o alegere clară”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, care cere „o Europă paşnică şi unită”.
Totuşi, rezultatul scrutinului arată diviziuni puternice în rândul cetăţenilor, pentru care aderarea la UE nu este visul tuturor. Mai ales că referendumul din 20 octombrie vizând includerea obiectivului european în Constituţie aproape că a fost la un pas de eşec. În cele din urmă, a fost aprobat la limită, însă a provocat îngrijorări în UE, scrie AFP.
Prima femeie care a ocupat, în 2020, cea mai înaltă funcţie în acest stat situat între NATO şi sfera de influenţă rusă, Maia Sandu a vorbit despre „o lecţie de democraţie” în faţa „unui atac fără precedent” al „forţelor ostile şi criminale”.
Dezinformare, cumpărare masivă de voturi, ameninţări cu moartea, atacuri cibernetice şi „transport organizat” al alegătorilor: poliţia a raportat în ultimele săptămâni numeroase presupuse „încercări de destabilizare” din partea Moscovei.
Însă „este şi o lecţie de umilinţă” pentru ea şi susţinătorii săi, a afirmat într-o analiză pentru AFP expertul Andrei Curăraru, de la think tank-ul WatchDog, evocând dezamăgirea unora în faţa ritmului lent al reformelor şi a crizei economice.
În discursul său de duminică seara, fosta economistă a Băncii Mondiale a întins mâna celor care nu au votat-o, vorbind chiar şi în limba rusă, pe lângă română, care este limba oficială, şi a promis că va fi „preşedintele tuturor”. Pentru că ţara, una dintre cele mai sărace din Europa, este extrem de polarizată, pe de o parte, între o diasporă şi o capitală în principal favorabile integrării în UE şi, pe de altă parte, zonele rurale şi două regiuni, provincia separatistă Transnistria şi Găgăuzia autonomă, orientată spre Rusia.
Maia Sandu a pierdut în faţa rivalului său doar pe teritoriul Republicii Moldova şi îi datorează victoria sa puternicei mobilizări a diasporei: din cele 326.000 de buletine de vot din străinatate, 270.000 au fost în favoarea sa.
„Rusia a exercitat cu siguranţă o influenţă asupra votului, dar acesta nu este singurul motiv pentru care 44% dintre alegători i-au dat votul lui Alexandr Stoianoglo”, a spus Lucian Cristea, un student în vârstă de 27 de ani intervievat de AFP. „O parte a populaţiei împărtăşeşte idei care nu sunt în acord cu valorile europene”, a spus el, referindu-se la persoane din anturajul său care au un ataşament „sentimental” faţă de Rusia.
De altfel, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), care l-a susţinut pe Alexandr Stoianoglo în alegerile prezidenţiale pierdute duminică în faţa preşedintei Maia Sandu, o consideră pe aceasta din urmă o „preşedintă nelegitimă”, întrucât şi-a câştigat noul mandat cu ajutorul voturilor din diaspora pe care acest partid nu le recunoaşte, potrivit unui comunicat emis luni.
În aceste condiţii, expertul Andrei Curăraru avertizează asupra rezultatului alegerilor legislative programate în vara lui 2025.
„Dacă Maia Sandu nu va învăţa lecţia acestor alegeri, anul viitor nu vom avea un parlament proeuropean”, a avertizat Curăraru.
Fișă biografică
Maia Sandu s-a născut la 24 mai 1972, în satul Risipeni, raionul Făleşti.
A absolvit Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Chişinău (1994) şi un master în relaţii internaţionale, la Academia de Administrare Publică (1998). A absolvit, de asemenea, un master în politici publice, la Harvard Kennedy School of Government (Cambridge, SUA, 2010), potrivit site-urilor gov.md şi https://presedinte.md/.
A deţinut poziţia de consultant şi şef adjunct de direcţie la Ministerul Economiei din Chişinău (1994-1998) şi pe cea de director al Direcţiei generale Politici macroeconomice şi programe de dezvoltare în cadrul aceluiaşi minister (2005-2006), potrivit site-ului Guvernului Republicii Moldova, gov.md.
În intervalul 1998-2005 a fost economist în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Chişinău, iar pe parcursul anului 2007 a fost coordonator de program la Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din Chişinău.
Din 2006 până în 2009 a fost consultant pe reforma administraţiei publice şi în domeniul bunei guvernări, iar în perioada 2010-2012 a fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale din SUA (Washington).
Din iulie 2012 şi până în iulie 2015, Maia Sandu a fost ministru al Educaţiei, în Guvernele Vlad Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici.
La 23 iulie 2015, Maia Sandu, a fost desemnată candidat pentru funcţia de prim-ministru, din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), însă nu a primit susţinere din partea formaţiunii pentru a ocupa această poziţie.
La 23 decembrie 2015, Maia Sandu şi-a lansat propria platformă politică, denumită „În PAS cu Maia Sandu”, care s-a transformat, ulterior, în Partidul Acţiune şi Solidaritate. În mai 2016, a devenit preşedintele PAS, în octombrie 2016, fiind desemnată candidata comună a dreptei proeuropene la alegerile din Republica Moldova. În decembrie 2020 avea să renunţe la preşedinţia partidului, după câştigarea alegerilor prezidenţiale, conform https://presedinte.md/.
La alegerile din 13 noiembrie 2016, Maia Sandu (38,71%) s-a calificat pentru turul al doilea, alături de Igor Dodon, candidat din partea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (47,98%), însă nu a reuşit să-l învingă pe Dodon.
Din februarie 2019 până în iunie 2019, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
În iunie 2019, Maia Sandu a fost din nou desemnată în funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova, poziţie deţinută până în noiembrie 2019, mai scrie site-ul https://presedinte.md/.
A câştigat scrutinul prezidenţial la următoarele alegeri, în noiembrie 2020. Astfel, la primul tur de scrutin, Maia Sandu a obţinut 36,16% voturi, calificându-se, alături de Igor Dodon (32,61%), în turul al doilea. În turul al doilea, Maia Sandu a fost declarată câştigătoare a alegerilor, cu 57,72% din voturi.
În timpul mandatului său, Republica Moldova a obţinut statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană (23 iunie 2022), informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
Cunoaşte limbile română (maternă), engleză şi rusă. Este necăsătorită.
About The Author
[…] rus de Externe a declarat luni că alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, câştigate duminică în al doilea tur de scrutin de proeuropeana Maia Sandu, au fost „cele mai nedemocratice” din istoria postsovietică a ţării, potrivit […]