În toamna lui 2024, România a trăit o anomalie democratică rară: un candidat fără infrastructură politică robustă a urcat brusc, din anonimatul relativ al măsurătorilor curente, pe primul loc în turul I al alegerilor prezidențiale. A doua zi după acest vârf, ceea ce inițial părea o „furtună perfectă” de online, emoție și oportunism a început să capete contur operativ. În intervalul 2–6 decembrie au fost declasificate note informative către Președinție, iar la 6 decembrie 2024 Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral din primul tur, descriind o viciere sistemică generată de utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale, inclusiv a inteligenței artificiale, și de finanțări neasumate în mediul online.
Analiza de față reconstituie, pe baza documentelor oficiale românești și europene, a datelor publicate de platforme, a rapoartelor specializate și a investigațiilor de presă, mecanismul prin care Rusia – ca stat și prin instrumentele sale (GRU/FSB și rețele proxy) – a operat o interferență combinată care a împins artificial candidatura lui Călin Georgescu în vârful agendei publice și al scorului din Turul I.
Pentru a devoala acest mecanism, mă bazez pe trei premise care, luate împreună, duc la aceeași concluzie.
Mai întâi, mijloacele: modul de operare observat în România – „influenceri la cheie”, manipularea algoritmilor de recomandare ai platformei, rețele neautentice, conținut generat cu instrumente IA – coincide punct cu punct cu manualele operative folosite de GRU și FSB în ultimul deceniu în Europa.
Apoi, ocazia: în 2024, TikTok a devenit vectorul dominant pentru publicul tânăr, în timp ce etichetarea conținutului politic și a publicității politice a fost imperfect înțeleasă ori aplicată, iar infrastructura comercială a platformelor de intermediere pentru influenceri a permis recrutarea industrială la cost redus și cu posibilitate de negare plauzibilă ridicată.
În sfârșit, urmele: Curtea Constituțională a României a consemnat vicierea procesului pe toată durata, notele declasificate ale SRI, SIE și MAI au descris schema tehnică și comercială, serviciul francez VIGINUM a documentat studiul de caz „România 2024” ca avertisment pentru Franța, raportul oficial TikTok pentru H2 2024 a inventariat rețelele CIO (operațiuni coordonate neautentice) care vizau publicul românesc, iar analize independente (EFOR) au fixat cronologia „saltului” artificial. În plan comparativ, profilul tactic GRU/FSB se potrivește până la detaliu.
1. Mijloacele: modus operandi standardizat al GRU/FSB
Pentru a face mijloacele complet inteligibile, să descompunem trusa operativă rusă în componentele ei recurente, exact așa cum apar în documente și rapoarte pentru cazul României din 2024.
Prima este administrarea identităților de operare online (conturi-personaj): operatori care controlează clustere de conturi aparent distincte, cu istorii preîncălzite și comportamente calibrate să treacă filtrele platformei; aceste conturi sunt folosite pentru valuri coordonate de comentarii și pentru semnale artificiale care împing materialele în recomandările algoritmice.
A doua este nivelul de comandă și distribuire a sarcinilor (tasking) pe canale Telegram, unde se transmit scenarii, cuvinte cheie, ferestre de postare și materiale șablon; în România 2024, notele declasificate descriu explicit existența unor canale de coordonare („Propagator”) care au jucat acest rol de comandă și control.
A treia este componenta CIO/CIB – rețele neautentice și fabrici de interacțiune – care creează iluzia unei cereri organice; raportul TikTok pentru H2 2024 este, aici, piesa tehnică centrală, pentru că recunoaște o operațiune dedicată publicului român ce promova explicit un candidat și, separat, un ansamblu de 27.217 conturi folosite pentru a umple comentariile cu același nume.
A patra este externalizarea către interfețe civile/comerciale: agenții și platforme comerciale paravan care recrutează creatori legitimi la scară, cu instrucțiuni de conținut și scripturi standardizate, mascând identitatea comanditarului; în România, această interfață a fost platforma hub de influenceri (FameUp), cu vehicule locale care au asigurat contactarea, instrucțiunea de conținut și plata (Progresia, Fundament).
În fine, presiunea tehnică – de la DDoS până la tentative de acces la infrastructuri electorale – este coordonată temporal cu vârfurile de conținut, rezultatul este ceea ce serviciile europene numesc „campanie compusă”: tech + social, în același timp, după același plan operativ.
În literatura de specialitate[11], acest ansamblu este atribuit în mod consistent GRU/FSB (unități precum 26165/74455/29155), pentru că suprapune atingerea tehnică a infrastructurilor cu amplificarea pe platforme și cu mascarea prin interfețe civile. În România 2024, toate aceste straturi apar concomitent, cu urme care duc atât spre coordonare pe Telegram și „interacțiune” fabricată, cât și spre recrutarea industrială de creatori în platforma de intermediere locală.
Pentru multiplicarea audienței, operațiunea folosește uneori și un al șaselea strat – canalele de publicitate nativă cu legături rusești (ADSKEEPER, MGID, ADNOW, GEOZO) – tratat pe larg în capitolul 3.6 ca infrastructură de trafic paralel care potențează vizibilitatea narativelor.
2. Ocazia: de ce a fost posibil pe TikTok în 2024
Pentru transparență, această „ocazie” rezultă din trei piese concrete care se suprapun în România 2024:
1) platformizarea consumului politic pe fluxuri algoritmice („For You”), unde vizibilitatea nu depinde de abonare, ci de semnale ușor de imitat;
2) zona gri a etichetării conținutului politic și a publicității politice, care a permis ca „mesajul civico general” să fie folosit ca paravan pentru comunicare partizană;
3) interfața comercială a platformei de intermediere pentru influenceri, capabilă să mobilizeze industrial creatori reali, cu instrucțiuni de conținut și scripturi standardizate și plăți rapide.
În teren, campania „președintele ideal”, rulată de creatori din lifestyle, modă și entertainment, a devenit poarta de intrare pentru mesajul partizan, în timp ce în comentarii a apărut, în valuri, același nume. Interfața a permis mobilizarea a circa 130 de creatori, inclusiv instrucțiuni de evitare a detecției politicilor platformei. Suprapunerea cu impulsurile tehnice din weekend-urile cheie explică anomalia de vizibilitate dinaintea turului I.
În România, 2024 a însemnat o fereastră de oportunitate creată din suprapunerea a trei factori concreți.
Mai întâi, platformizarea consumului politic: pentru segmente întregi de public, fluxul de recomandări TikTok a înlocuit media tradițională, iar viralitatea nu a mai depins de abonarea explicită, ci de semnale comportamentale pe care o operațiune le poate mima.
Apoi, regimul de etichetare: Curtea Constituțională reține, în motivare, constatarea că tehnologiile digitale – inclusiv IA – au fost folosite netransparent, iar finanțarea online a comunicării politice a ocolit declararea și controlul; această zonă gri a permis campanii „civice” care s au transformat, de facto, în comunicare politică partizană pe canale apolitice.
În al treilea rând, interfața comercială: o platformă de intermediere capabilă să mobilizeze, în câteva zile, aproximativ 130 de micro-influenceri din nișe non-politice cu instrucțiuni de conținut, scenarii, livrabile și plăți automatizate. În acest cadru, operația „algoritm + influenceri” devine ieftină, rapidă și greu de atribuit public; exact în acesta a fost împins narativul pro Georgescu.
3. Urmele în acte și cifre
1) Ce a spus CCR (6 decembrie 2024): viciere cap-coadă
În textul motivării, formularea este fără echivoc și merită citată: „procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, iar instrumentele folosite includ „utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale, inclusiv a inteligenței artificiale”, împreună cu „finanțări nedeclarate în mediul online”. Faptul că o asemenea concluzie produce anularea întregului tur I este, în sine, un indicator al amplitudinii mecanismului, nu al unei simple serii de abateri punctuale.
2) Notele declasificate SRI, SIE, MAI: schema tehnică și comercială
În clar, schema tehnică + comercială include „Propagator” ca hub de tasking pe Telegram; recrutare industrială via FameUp a aproximativ 130 de creatori din nișe non-politice; vehiculele locale Progresia și Fundament pentru contactare, instrucțiune de conținut și plăți; folosirea IA în generarea materialelor pentru a trece praguri algoritmice; rețele neautentice care au împins același nume în comentarii; și mențiunea expresă a unui actor statal străin (Rusia) în evaluările SIE.
Acest lanț logistic maschează beneficiarul real și explică viteza și unitatea mesajelor. SRI descrie rețele coordonate care „trag” conținutul peste praguri algoritmice, grupuri de comentarii folosite pentru a fixa același nume sub clipuri fără miză politică și instrucțiuni operative pentru folosirea IA în generarea materialelor.
SIE introduce explicit Rusia ca sursă a ingerinței și fixează finalitatea politică – favorizarea candidaților ostili orientării euroatlantice – în logica operațiunilor regionale 2016–2025.
MAI – prin DGPI – identifică recrutarea la scară prin platforma hub de influenceri a aproximativ 130 de creatori din nișe non-politice, pe baza unor briefuri și scenarii standardizate, cu instrucțiuni de evitare a detecției politicilor platformei. În același dosar apar vehiculele locale care au mascat beneficiarul real al operațiunii – nume neutre, funcții logistice – întregind lanțul comercial al campaniei.
3) VIGINUM: România — studiu de caz și avertisment pentru Franța
Raportul Viginum numește explicit FameUp, estimează aproximativ 130 influenceri din nișe apolitice, descrie conturi vechi reanimate, „injecții” temporale înaintea momentelor cheie și trage concluzia metodologică pe care o folosim și aici: manipularea algoritmilor și instrumentalizarea influencerilor.
Secțiunea despre România este formulată ca avertisment pentru Franța, tocmai pentru că mecanismul este replicabil pe aceleași interfețe comerciale. Raportul descrie coordonarea pe Telegram și execuția pe TikTok, cu o rețea de aproximativ 130 de influenceri organizați prin platforma hub; menționează conturi vechi reanimate pentru a furniza credibilitate socială și ferestre de „injecție” în preajma momentelor cheie ale campaniei. Este un tablou tehnic congruent cu notele declasificate românești și cu ceea ce platforma însăși a recunoscut public despre rețelele care vizau audiența din România.
4) Raportul TikTok (H2 2024): rețele CIO și „interacțiune” fabricată
Elemente cheie care trebuie reținute: 6 rețele coordonate care au vizat publicul românesc (iulie–decembrie 2024), demontarea unei operațiuni care promova explicit pe Călin Georgescu, identificarea unui dispozitiv de 27.217 conturi pentru interacțiune fabricată, peste 5.500 de conținuturi electorale eliminate și 11 notificări RRS procesate.
Cronologie de integritate: 29 noiembrie — masa rotundă a Comisiei Europene; 3 decembrie — audiere în Parlamentul European; 5 decembrie — ordin de păstrare a datelor (retention order) pentru conservarea probelor.
Documentul de transparență consemnează, între altele, șase rețele coordonate care au vizat publicul românesc în perioada iulie–decembrie, demontarea unei operațiuni care promova explicit pe Călin Georgescu și identificarea unei rețele de 27.217 conturi dedicată interacțiunii fabricate în secțiunile de comentarii. Raportul notează cooperarea instituțională – inclusiv masa rotundă convocată de Comisia Europeană pe 29 noiembrie și ordinul de păstrare a datelor emis pe 5 decembrie – pentru conservarea probelor tehnice necesare anchetelor.
5) Efectul măsurabil: EFOR și reciclarea infrastructurii moldovenești
EFOR fixează intervalul 13–26 noiembrie ca fereastra „saltului” fără precedent al notorietății și intenției de vot pentru Călin Georgescu, în absența unui eveniment offline major. Corelația cu valurile coordonate de conținut și cu avalanșa de comentarii dirijate explică traiectoria neobișnuită.
Pe aceeași infrastructură, elemente ale rețelei lui Ilan Șor sunt reutilizate în România: aceiași vectori, aceleași teme anti-sistem, același mod de lucru — semnătură pro Kremlin transfrontalieră.
Expert Forum fixează cronologia vizibilității: 13–26 noiembrie este intervalul în care notorietatea și intenția de vot sar „fără precedent” pentru un candidat fără infrastructură de teren pe măsură.
Corelația cu valurile coordonate de conținut de pe TikTok, cu migrarea conversației din nișe apolitice spre politică și cu „comentariile” injectate sistematic este explicată în termeni empirici: pentru asemenea curbe, fără un eveniment offline major, mecanismul online devine cauza proximă. În aceeași perioadă, infrastructura asociată lui Ilan Șor – documentată în Republica Moldova – este reutilizată pe piața românească în același format, indicator al unei operaționalizări transfrontaliere compatibile cu interesele Kremlinului.
6) Ecosistemul de site-uri și publicitatea nativă cu legături rusești
În cadrul aceluiași ecosistem a fost identificată o rețea amplă de site-uri al căror trafic este determinat de reclame promovate de patru companii cu legături certe în Federația Rusă: ADSKEEPER, MGID, ADNOW și GEOZO. Raportul de la Copenhaga detaliază mecanismele de acoperire – sedii „fictive”, mărci înregistrate prin offshore, administrare de facto din Federația Rusă, personal comun – și explică rolul acestor interfețe ca multiplicator de trafic și narațiuni. În România 2024, conducta de „native ads” a potențat vizibilitatea conținuturilor pro Georgescu și randamentul rețelelor CIO de pe platforme.[8]
7) Operațiunea Potra: tentativa de lovitură de stat
După anularea Turului I de către Curtea Constituțională, în seara de 7 spre 8 decembrie 2024, pe fundalul chemărilor la protest, se activează o celulă operativă care reproduce, la scară românească, scenariul de escaladare violentă descris în rapoartele despre operațiuni hibride rusești din regiune: incitare în online, deplasarea unor grupuri către București, materiale pirotehnice de categorie profesională, arme neletale și arme albe, tactici de „spargere” a dispozitivelor de ordine publică.
Cronologia probată în dosar arată că, în noaptea de 7/8 decembrie, două opriri operative constată o cantitate semnificativă de materiale și profilul participanților: la ora aproximativ 01:30, pe DN1, Balotești, este oprit un Mercedes-Benz în care se găsesc 11 cutii cu articole pirotehnice categoria F4 (COBRA, RED BARON), destinate exclusiv pirotehnicienilor, plus machete, cuțite și bâte; la ora aproximativ 03:00, la Mănești (Prahova), într-un alt Mercedes sunt depistați Horațiu Potra și Lup Andrei Florin, având asupra lor un pistol neletal (Umarex HDR 50, cal. 50) și un articol pirotehnic categoria F4, pe fondul chemărilor publice la protest în București.
Aceste fapte, astfel cum apar în documentele procedurale, fixează intenția de provocare și escaladare în proximitatea manifestărilor din 8 decembrie.[10]
Actele de urmărire penală arată că în lunile anterioare Potra coordonează logistic și financiar apropiați (Nedelcu Andrei Ștefan, Lup Andrei Florin, Panța Dan), cu episoade precum remiterea a 10.000 USD (15 iunie), o întâlnire directă cu Călin Georgescu (1 octombrie) și punerea la dispoziție a unei limuzine pe durata campaniei.
În anturaj, Sechila Eugen Ionuț organizează „tabere de haiducie” cu antrenamente combative (arme de foc/arme albe) și scenarii tactice de ambuscadă asupra forțelor de ordine. Continuitatea între susținerea campaniei și pregătirea pentru violență este exact genul de trecere de la faza informațională la forța motrice stradală pe care serviciile din regiune o descriu ca fiind semnătura GRU.[10][11]
Coroborarea regională vine din Raportul SIS privind interferența în alegeri: sunt descrise instruiri pe poligoane la Moscova (tactici de provocare a poliției, utilizarea dispozitivelor pirotehnice, deposedări de armament, „neutralizarea” polițiștilor în civil) și tabere de gherilă în Balcani (în pădure, lângă Banja Luka), cu module despre penetrarea cordoanelor, operatori de drone și „examen” urban.
Coordonarea este atribuită unor operativi ruși (Konstantin Goloskokov, sprijin Mikhail Potepkin), cu implicarea tineretului „Молодая Гвардия Единой России”. Această metodologie se suprapune tactic peste episodul Potra, de la materiale la timing și obiectivul ruperii ordinii publice.[9][12]
Elementul GRU, explicit. În doctrina operațiunilor hibride rusești, faza de „street enforcement” (componenta coercitivă stradală) – provocatori și grupuri paramilitare pregătite să transforme un protest în busculadă – este atribuită, în Europa, structurilor afiliate GRU, cu roluri distincte: tasking (comandă), mobilizare (recrutare/brief), logistică (transport/echipamente), forță de contact (provocatori) și acoperire civil comercială (vehicule/servicii locale).
Profilul tehnic și operativ descris de SIS Moldova corespunde acestei matrice; episoadele din noaptea 7/8 decembrie, documentate în România, reproduc aceleași materiale (pirotehnice F4, armament neletal, arme albe), același timing (pre-protest) și aceeași finalitate (spargerea dispozitivelor, atac asupra instituțiilor, delegitimare statală).
În acest sens, operațiunea Potra se încadrează în tiparul GRU observat în Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde paramilitarul este grefat peste o campanie informațională pentru a crea haos controlat și fereastra necesară unei schimbări forțate a ordinii.[9][10][11]
4. Atribuire: de ce spunem că e Rusia
Atribuirea nu se sprijină pe un singur indiciu, ci pe o matrice de semnături tehnice, procedurale și strategice care, împreună, depășesc standardul probator al preponderenței probelor. Schema „influenceri + manipularea recomandărilor + rețele CIO” repetă aproape mecanic tiparele GRU/FSB observate în alte teatre europene, în special acolo unde Telegram servește ca hub de tasking, iar marketplace-urile și agențiile paravan sunt folosite pentru a masca finanțarea și pentru a ascunde lanțul de comandă sub un strat de „civism” sau „entertainment”.
Rețeaua Șor, documentată în Republica Moldova deopotrivă de presă și de investigații tehnice, apare în România cu aceleași instrumente, aceiași operatori și aceeași finalitate: generarea unei energii aparent organice în jurul unui vector politic compatibil cu obiectivele Kremlinului.
În plan strategic, scopurile operațiunii – erodarea încrederii în instituții, delegitimarea arbitrajului constituțional, alunecarea discursului public spre euroscepticism și reducerea sprijinului pentru Ucraina – corespund cu doctrina rusă de război informațional. Iar nota informativă a SIE, care indică Rusia ca sursă a ingerinței, se potrivește fără rest peste profilul tactic descris mai sus.
5. Concluzie: Rusia a fabricat ascensiunea lui Călin Georgescu
Afirmăm explicit și fără echivoc: în spatele „propulsării artificiale” lui Călin Georgescu, al vicierii întregului proces al turului I din 2024 și al tentativei de destabilizare din 7–8 decembrie 2024 a stat Rusia, ca stat, prin instrumentele sale de intelligence (GRU/FSB) și prin proxy-uri locale și transfrontaliere.
Concluzia este susținută de corelarea probelor oficiale cu elementele tehnice documentate:
- constatarea Curții Constituționale privind vicierea pe toată durata procesului, inclusiv prin utilizarea netransparentă a IA și a finanțărilor nedeclarate [1];
- notele declasificate (SRI/SIE/MAI) care descriu actorul statal, schema comercială de recrutare a aproximativ 130 de influenceri (FameUp, Progresia, Fundament) și mecanismele de trecere a pragurilor algoritmice [2][3][4];
- raportul VIGINUM care fixează România drept studiu de caz pentru manipularea algoritmilor și instrumentalizarea influencerilor [5];
- raportul TikTok (H2 2024) care inventariază 6 rețele CIO ce vizau publicul românesc, dispozitivul de 27.217 conturi pentru interacțiune fabricată și ordinul de păstrare a datelor din 5 decembrie [6];
- raportul de la Copenhaga despre infrastructura paralelă de trafic prin ADSKEEPER, MGID, ADNOW, GEOZO și despre presiunea tehnică sincronizată (≈85.000 evenimente ostile) [8];
- documentele SIS privind instruiri la Moscova și tabere în Balcani pentru provocatori, puse în oglindă cu operațiunea Potra din noaptea 7/8 decembrie (materiale pirotehnice F4, armament neletal, chemări la protest, roluri operaționale) [9][10]; și cu
- profilul tactic GRU aplicat sistematic în regiune [11], pe un fundal empiric de creștere artificială documentat de EFOR [7][12].
Nu există o ipoteză alternativă care să explice coerent aceleași fapte, aceeași logistică și același efect asupra procesului electoral; responsabilitatea aparține Rusiei – direct și/sau prin entități subordonate sau afiliate.
Surse & Note
[1] Curtea Constituțională a României, Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 – motivare: „procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, „utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale, inclusiv a inteligenței artificiale”, „finanțări nedeclarate în mediul online”.
[2] MAI–DGPI, Notă declasificată, 4 decembrie 2024 – recrutare industrială via FameUp a aproximativ 130 creatori din nișe non-politice; briefuri/scenarii standardizate; instrucțiuni de evitare a detecției politicilor platformei.
[3] SRI, Notă declasificată, 4 decembrie 2024 – rețele neautentice, grupuri de comentarii dirijate, folosirea IA pentru a trece praguri algoritmice; mențiunea actor statal străin.
[4] SIE, Notă declasificată, 4 decembrie 2024 – Rusia indicată ca sursă a ingerinței, finalitate politică anti euroatlantică.
[5] VIGINUM (Franța), Rapport public – Élections Roumanie / Risques France, februarie 2025 – România ca studiu de caz; „manipularea algoritmilor și instrumentalizarea influencerilor”; mențiunea FameUp; aproximativ 130 influenceri din nișe apolitice; conturi vechi reanimate; „injecții” înainte de momente cheie.
[6] TikTok, Code of Practice Disinformation – Transparency Report H2 2024 – 6 rețele CIO care vizau public românesc; 27.217 conturi pentru interacțiune fabricată; >5.500 conținuturi electorale eliminate; 11 notificări RRS; ordin de păstrare a datelor (5 decembrie 2024). (tiktok-1742557878.pdf)
[7] Expert Forum, Policy Brief 190 – Cum a crescut Călin Georgescu în sondaje, 23 noiembrie 2024 – fereastra 13–26 noiembrie și corelația cu valuri coordonate de conținut pe TikTok.
[8] Raport Copenhaga – Război hibrid – rețeaua de site-uri alimentată prin „native ads” cu legături rusești: ADSKEEPER, MGID, ADNOW, GEOZO; aproximativ 85.000 de evenimente ostile spre infrastructuri legate de procesul electoral; sincronizare cu momente narative.
[9] SIS Moldova, Raport public – Interferența în procesul electoral 2024 – instruiri la Moscova (tactici anti poliție, utilizarea dispozitivelor pirotehnice, deposedări de armament), tabere de gherilă în Balcani (ex. lângă Banja Luka), operativi ruși (Konstantin Goloskokov, sprijin Mikhail Potepkin), implicarea „Молодая Гвардия Единой России”.
[10] PÎCCJ, Rechizitoriu (15 septembrie 2025) – operațiunea Potra: opriri la Balotești (11 cutii pirotehnice F4 – COBRA, RED BARON; arme albe/contondente) și Mănești (pistol neletal Umarex HDR 50, articol pirotehnic F4), chemări la protest; legăturile cu campania lui Călin Georgescu (sume 10.000 USD, întâlniri, limuzină), „tabere de haiducie” (Sechila).
[11] Profile GRU – Cyber & Hybrid Threat Operations – modus operandi: campanii compuse tech + social, management de personae, tasking pe Telegram, CIB/CIO, outsourcing civil.
[12] Analiza amenințărilor rusești în alegerile din Moldova – pattern regional (narative, amplificare, infrastructuri).
Cu toate acestea, ceva n-a funcționat în structura staului român, deservită de funcționari plătiți din banii publici, pentru a sluji cetățenii, care le asigură salariile și pensiile nesimțite: fie SRI / SIE nu și-au îndeplinit sarcina de prevenție, fie factorul politic decizional a ignorat informațiile cu privire la războiul hibrid al Rusiei, ajungându-se la acest colosal eșec al statului român: anularea alegerilor prezidențiale. Deci, rolul statului român era să prevină să se întâmple asta, nu să ancheteze un fapt împlinit. De ce George Simion e încă în libertate, având în vedere dovezile publice ale legăturilor sale (documentate și înregistrate) cu agenții serviciilor ruse de informații, dovezi arhisuficiente pentru a fi acuzat de înaltă trădare, fapt pentru care justiția din R.Moldova și cea din Ucraina au emis odrine de interzicere a intrării lui pe teritoriile lor? De ce AUR nu e scos în afara legii, când sunt o mulțime de dovezi publice, care devoalează misiunea acestuia de vector al propagandei și spionajului rusești, încă de la înființarea sa de către Marius Dorin Lulea (patronul și sursa financiară al lui G.Simion) cu banii primiți de acesta de la Kremlin, în 2019, sub acoperirea unui contract cu firma sa de construcții, pentru renovarea blocului de apartamente din București, aflat în proprietatea Kremlinului, și în care a funcționat oficina KGB din România, înainte de 1989, și unde locuiesc spionii ruși ai ambasadei ruse din București, după 1989? Răspunsul e unul singur: ”conservele” din statul român (în special, cele din serviciile de informații și de forță, inclusiv din justiție), activate de Rusia, prin SVR (serviciul ei de informații externe) și GRU (serviciul de informații al armatei ruse), îi protejează și îi ajută să-și ducă misiunea, în favoarea Rusiei, la bun sfârșit. A ne lăuda cu cât de bine autoritățile statului român îngrijește cadravul ”democrației românești” și cât de bine merge investigația morții ei, acestea asigurându-ne că a fost identificat chiar și ucigașul (Rusia), nu înseamnă altceva decât să ne îmbătăm cu apă rece, până la următoarele alegeri, când nenorocirea ne va lovi iar, dar de data asta direct în moalele capului, deoarece statul român nu vrea să eradicheze cauza, nu efectele, și-i lasă pe G.Simion și AUR să-și vadă nestingheriți, pe mai departe, de misiunea încredințată lor de Putin, aceea de a aduce România din nou sub influiența rusă, pofta ce a poftit kgb-istul Ion Ilici Iliescu.