joi, iulie 25, 2024
AcasăAgenda ZileiScurtă cronologie a proiectului de exploatare a aurului la Roșia Montană (Dacian...

Scurtă cronologie a proiectului de exploatare a aurului la Roșia Montană (Dacian Cioloș)

Începuturi

4 septembrie 1995. Firma străină Gabriel Resources Ltd câștigă contractul de licitație de la statul român pentru procesarea iazurilor aurifere din perimetrul Roșia Montană. Totul, înainte de publicarea anunțului licitației.

5 septembrie 1995. Regia Autonomă a Cuprului Deva, deținută de statul român și aflată în subordinea Ministerului Industriilor și Comerțului anunță că este în căutarea unui partener străin pentru a exploata sterilele cu conținut de metale prețioase din iazurile de decantare de la Roșia Montană. Licitația fusese însă deja adjudecată către Gabriel Resources Ltd.

1996. Se formează, cu girul ministrului Industriei și Comerțului, Călin Popescu-Tăriceanu, o societate mixtă, Euro Gold Resources, pentru exploatarea minei Roșia Montană și împrejurimilor. Acționarii principali ai societății mixte sunt Gabriel Resources Ltd, cu 60% din acționariat și Regia Autonomă a Cuprului Deva, cu 33.8%.

1997. Regia Autonomă a Cuprului Deva devine societate pe acțiuni deținută de stat, numită Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului „Minvest S.A.”. Acționariatul Minvest S.A. în Euro Gold Resources scade la 19,31%, cel al Gabriel Resources Ltd crește la 80,69%.

Licențiere

1998. Se adoptă Legea minelor, care creează Agenția Națională pentru Resurse Naturale și cadrul legal pentru exploatarea de la Roșia Montană.

1999. Guvernul României, prin Agenția Națională pentru Resurse Naturale, oferă licența de exploatare minieră a sitului de la Roșia Montană companiilor Euro Gold Resources (cu acționariat majoritar Gabriel Resources) și Minvest S.A. (la rândul ei cu acționariat în Euro Gold Resources). Durata licenței este de 20 de ani. Nu se organizează licitație, iar licența este predată pe gratis.

1999. Euro Gold Resource devine Roșia Montană Gold Corporation.

1999 – 2000. Actele adiționale la licență dublează perimetrul bun de exploatat, la 42 km pătrați.

Împrumuturi

1996 – 2009. Gabriel Resources Ltd împrumută repetat Roșia Montană Gold Corporation, sumele ajungând la 500 de milioane de dolari, la care se adaugă dobânzi. În aceeași perioadă, Gabriel Resources Ltd împrumută și compania de stat Minvest S.A., cu 38 de milioane de dolari.

Proteste

2000. Apar primele proteste față de încercările de exploatare din zonă. Oamenii se organizează singuri, în fața primăriei. Se înființează asociația localnicilor și proprietarilor din Roșia, care va lupta legal cu RMGC, Alburnus Maior.

2001-2002. Protestele continuă și se organizează mai serios.

2003. Academia Română emite un raport care recomandă stoparea completă a mineritului cu cianuri în zona Roșiei Montane. Se naște simbolul protestelor. Un membru al grupului de artişti MindBomb introduce sigla cu frunza în campania Salvaţi Roşia Montană. Are loc un miting cu peste 300 de participanți în fața Teatrului Național din București, la care participă: mai mult de 150 de membri Alburnus Maior, membri ai organizațiilor studentesti, ai Academiei și din ONG-uri. Se citește o declarație adresată acționarilor RMGC. Are loc și primul marș de la Cluj la Roșia.

2004. Mina din zona Roșia Montană se dovedește ineficientă economic: necesită subvenții anuale de 3 milioane de lei. Ministerul Culturii Răzvan Theodorescu emite primul certificat care spune că Masivul Cîrnic (în care se află și Roșia) nu mai e protejat ca sit arheologic. Certificatul este ulterior anulat în instanță în 2005, într-o decizie fără precedent a tribunalului Alba Iulia. Începe evaluarea impactului asupra mediului a proiectului RMGC.

2004-2006. RMGC cumpără proprietăți de la localnici în vederea demarării proiectului, însă circa 100 de familii refuză să vândă.

2004-2007. Primele ediții FânFest la Roșia Montană. Între 5-10.000 de participanți, cu un vârf de 15.000 în 2006. Festivalul se va relua în perioada 2010-2015.

2005. Guvernul Canadei anunță că susține proiectul RMGC, pe când ministrul Mediului din Ungaria se opune.

2006. Mina din zona Roșia Montană e închisă înainte de intrarea României în UE.

2009. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, se pronunță pentru implementarea cât mai rapidă a proiectului RMGC. CNA oprește de la difuzare spoturile RMGC „4 miliarde”, pentru că dezinformează și manipulează.

2010. Anunțul Ministrului Culturii prin Csilla Hegedus, consilier al ministrului Kelemen Hunor, că ministerul a inițiat procedura de înscriere a Roșiei Montane în Lista patrimoniului mondial UNESCO (LPM). Ulterior ministrul și-a schimbat atitudinea. În 2011 ministrul Kelemen a semnat al doilea certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic, după ce primul fusese anulat în instanță. A durat 11 ani până să fie anulat definitiv și acest al doilea certificat – care a fost însă folosit ca probă de compania minieră în dosarul de arbitraj RMGC împotriva României.

Raportul cercetătorilor de la universitățile Oxford și Leicester, Andrew Wilson (profesor de arheologie a Imperiului roman și, la momentul respectiv, directorul Institutului de arheologie al Universității Oxford), David Mattingly și Mike Dawson, care demonstra valoarea universală excepțională potențială a sitului și deci oportunitatea înscrierii în Lista patrimoniului mondial UNESCO (LPM). Raportul a fost comandat și plătit de Fundația Pro Patrimonio pentru Ministerul Culturii și predat ministerului (ministru Kelemen Hunor), care a refuzat să-l facă public, chiar și atunci când i s-a cerut în instanță. A apărut în public de-abia în 2013, „scurs” în presă.

2011. Decizia Comisiei naționale a monumentelor istorice (CNMI) privind înscrierea RM în Lista indicativă a României pentru LPM (Lista Patrimoniului Mondial) UNESCO (decizie unanimă, 26.01.2011, deci anterior emiterii certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru Cârnic), exprimată ca urmare a scrisorii deschise semnate de prof. Şerban Cantacuzino (Președinte ProPatrimonio, FSA – Fellow of the Society of Antiquaries, membru RIBA – Royal Institute of British Architects), arh. Şerban Sturdza (Vicepreședinte ProPatrimonio), acad. Ionel Haiduc (Președintele Academiei Române), arh. Șerban Țigănaș (Președinte al Ordinului Arhitecților din România), prof. Peter Derer (Președinte al Uniunii Arhitecților din România), prof. Sergiu Nistor (Președinte al ICOMOS România).

Promisiuni electorale

2011. Uniunea Social Liberală (alianța PSD-PNL) cere în campania electorală:

  • desecretizarea contractului cu RMGC;
  • respectarea dreptului de proprietate;
  • considerarea în luarea a lecţiilor grave ale trecutului recent precum catastrofa ecologică generată de exploatarea similară de la Baia Mare, din anul 2000;
  • sprijinirea „societăţii civile” pentru „consultarea populaţiei asupra proiectului, în ansamblu sau prin referendum conform articolului 74 din Constituţie”.

13 iunie 2013. Victor Ponta deputatul vs Victor Ponta premierul, întrebat cum va vota referitor la proiectul legii privind exploatarea de la Roșia Montană: „O să fiu sincer şi o să vă spun că eu, ca deputat, o să votez împotrivă, dar pe de altă parte, ca prim ministru, nu am dreptul”.

27 august 2013. Guvernul Ponta inițiază un proiect de lege care dă undă verde exploatării de la Roșia Montană, în ciuda promisiunilor electorale. Prin lege, se cere tuturor ministerelor și instituțiilor responsabile să elibereze avizele necesare pentru începerea mineritului, inclusiv scoaterea de păduri din fondul forestier național și scoaterea unor imobile din Roșia Montană din fondul patrimoniului construit. De asemenea, „proiectul guvernului este primul pas spre desemnarea proiectului de la Roșia drept proiect de utilitate publică, ceea ce ar permite companiei să-i exproprieze pe localnicii care se opun proiectului fără ca aceștia să poată contesta în instanță procedura”, potrivit RISE Project.

Guvernul refuză să publice licența de exploatare eliberată fără licitație în 1999, transferată fără costuri către Roșia Montană Gold Corporation.

Proiectul de lege este trimis Parlamentului pentru aprobare.

Proteste naționale

1 septembrie 2013 – 14 februarie 2014. Au loc proteste masive de stradă împotriva exploatării aurului de la Roșia Montană, la care participă zeci de mii de oameni.

Românii protestează împotriva proiectului, care ar fi însemnat o carieră deschisă, raderea a patru vârfuri de munte, folosirea a 12.000 de tone de cianură și formarea unui lac artificial cu apă contaminată.

Oamenii ies în stradă în toate orașele țării. Se strigă „Uniți salvăm Roșia Montană”, „Roșia, Roșia, vine revoluția”, „Sănătate da, cianură nu”, „Vrem cultură, nu cianură” și se cântă „Deșteaptă-te, române”.

2013. Victor Ponta: „Cu siguranță [Gabriel Resources] vor cere despăgubiri, nu știu cât. Ținând cont de faptul că există o majoritate parlamentară împotrivă, proiectul se va respinge. Probabil că o să plătim toți și cred că e corect să spunem acest lucru”. Aceste declaratii precum si altele, au fost folosite de RMGC in procesul la ICSID.

19 noiembrie 2013. În urma protestelor, Senatul, inclusiv majoritatea USL, respinge definitiv proiectul de lege inițiat de guvern.

3 iunie 2014. Camera Deputaților respinge proiectul, parlamentarii USL votând și ei pentru respingere.

Procesul

Iulie 2015. Gabriel Resources dă în judecată statul român la o curte internațională de arbitraj și cere despăgubiri de 3,3 miliarde de dolari pentru „refuzul ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România”. Numele lui Victor Ponta apare de 161 de ori în documentul prin care RMGC deschide procesul.

UNESCO

2016. Înscrierea în Lista indicativă a României pentru Lista patrimoniului mondial UNESCO, ministru Vlad Alexandrescu:

  • se bazează pe decizia luată încă din 2011 de Comisia Națională a Monumentelor Istorice;
  • a fost comunicată public de Ministerul Culturii și Ministerul Mediului, concomitent cu anunțarea constituirii Task Force Roșia Montană (TFRM), sub coordonarea celor două ministere și cu susținerea altor ministere vizate (la ședința de constituire a TFRM au participat reprezentanți ai ministerelor fondurilor europene, agriculturii și dezvoltării rurale, mediului, culturii și ai Cancelariei Prim-Ministrului).

2016. Elaborarea dosarului de înscriere în LPM bazată pe materialul documentar deja existent (în mare parte publicat sau accesibil sub formă de rapoarte), cu susținerea MNIR (pe baza unui protocol de colaborare cu INP) pentru utilizarea datelor științifice rezultate din Programul național de cercetare „Alburnus Maior” și cu participarea unor colaboratori internaționali.

ianuarie 2017. Înaintarea către UNESCO a dosarului de nominalizare a Peisajului cultural minier Roșia Montană pentru înscrierea în Lista patrimoniului mondial (LPM) de către Ministerul Culturii (ministru Corina Șuteu).

2018. Recomandarea ICOMOS privind înscrierea Peisajului cultural RM în LPM (14 mai). Returnarea dosarului de nominalizare (iulie) la solicitarea statului, prin secretar de stat Răzvan Ștefan Rab având în vedere arbitrajul și pentru a permite statului să lucreze la măsurile de protecție și de management al sitului.

2019. Includerea în programul de guvernare a reluării procedurii de înscriere în LPM a Roșiei Montane – Guvernul Orban.

2020. Reluarea procedurii de înscriere, ministru Bogdan Gheorghiu (conform programului de guvernare). Din cauza pandemiei ședința anuală a Comitetului Patrimoniului Mondial, în cadrul căreia ar fi urmat să se discute și dosarul RM s-a amânat pentru anul următor.

2021. Recomandarea ICOMOS privind înscrierea Peisajului cultural RM în LPM (4 iunie). Înscrierea în LPM a Roșiei Montane (27 iulie), ministru Bogdan Gheorghiu.

(sursa: date publicate de fostul premier Dacian Cioloș)

About The Author

Dan Badea
Dan Badea
Jurnalist de investigații din 1990, licențiat în matematică. Instituții mass media pentru care am lucrat în ultimii 30 de ani: Expres, Ultimul Cuvânt, Tele7 abc, Televiziunea Română, Evenimentul Zilei, Adevărul, Bilanț, Prezent, Interesul Public, Gardianul, Curentul. Autor al volumului ”Averea Președintelui. Conturile Ceaușescu” - Nemira, 1998.
Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai accesate