Washingtonul a decis să se retragă din eforturile comune cu partenerii europeni de combatere a campaniilor de dezinformare lansate de state precum Rusia, China și Iran, punând capăt memorandumurilor de înțelegere semnate sub administrația Biden și lăsând în urmă un gol evident în cooperarea transatlantică, potrivit Financial Times.
Desființarea structurilor create special pentru a contracara propaganda străină și închiderea biroului succesor au fost justificate de oficialii administrației Trump prin invocarea libertății de exprimare și prin critici legate de costurile și eficiența programelor. În timp ce susținătorii măsurii vorbesc despre eliminarea unei „mașinării de cenzură”, criticii avertizează că decizia echivalează cu o dezarmare unilaterală într-un moment în care manipularea informațională este una dintre cele mai periculoase arme geopolitice.
Dezinformarea Kremlinului are ca obiectiv destabilizarea democrațiilor occidentale, iar retragerea Statelor Unite din aceste eforturi survine exact într-o perioadă în care Rusia își intensifică ofensiva informațională, folosind atât platforme media controlate de stat, cât și rețele cibernetice pentru a submina sprijinul internațional acordat Ucrainei. Prin această decizie oficială, Washingtonul renunță la un rol activ în contracarare și lasă un vid pe care Moscova îl poate exploata cu ușurință.
Contextul politic american ajută la înțelegerea acestei schimbări. Instrumentele de combatere a dezinformării au fost prezentate de voci republicane drept exemple de supraintervenție birocratică și de încercări de a reduce la tăcere opiniile conservatoare. Eliminarea lor a fost promovată public drept o restabilire a libertății de exprimare. În realitate, dispariția acestor mecanisme face ca spațiul informațional să fie mai ușor de acaparat de actori externi interesați să fractureze societățile democratice.
Europa și Ucraina resimt direct consecințele. Lipsa unui partener american activ complică supravegherea și demascarea campaniilor ostile, iar schimbul de informații între state devine mai fragmentat. Vulnerabilitatea sporită în fața propagandei rusești riscă să erodeze unitatea politică și să slăbească rezistența pe termen lung a frontului european.
Decizia se înscrie și într-un cadru diplomatic mai larg. Întâlnirile și declarațiile recente dintre Donald Trump și Vladimir Putin, chiar dacă nu au dus la acorduri concrete, oferă Kremlinului ocazia de a prezenta o normalizare a relațiilor cu Washingtonul, în contradicție cu strategia europeană de izolare a Moscovei după invadarea Ucrainei. Kremlinul a salutat deja abordarea mai „cinică, dar constructivă” a lui Trump, ceea ce alimentează percepția unei apropieri periculoase între doi lideri cu tendințe autoritare.
În ansamblu, retragerea Statelor Unite din lupta coordonată împotriva dezinformării nu este doar o chestiune administrativă, ci o alegere politică ce fragilizează apărarea democratică într-un moment critic.
Fără o strategie alternativă clară, decizia transformă vulnerabilitatea într-o oportunitate exploatabilă pentru Moscova și ridică întrebări serioase despre viitorul alianței transatlantice.
About The Author
