Un studiu privind evaluarea epuizării fizice și a stresului profesional în rândul cadrelor madicale de la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeș” Timișoara, a relevat un nivel ridicat de stres, oboseală, extenuare și anxietate în rândul celor aflați în prima linie a luptei cu noul coronavirus.
Conform datelor, 56,3% dintre medicii, asistentele medicale, infirmierele, brancardierii şi restul personalului chestionat, au un nivel mediu sau ridicat de burnout (epuizare profesională).
În ceea ce privește extenuarea emoțională, aceasta se regăsește în cazul a 55,88 la sută dintre participanții la studiu. 67,16 la sută dintre angajații Spitalului Victor Babeș au declarat că au un grad ridicat de stres, iar 64,22 resimt îngrijorare, faptul că niciodată nu au timp pentru ei, oboseală şi lipsa odihnei. Un semnal de alarmă este legat de gradul de anxietate. În urma cercetării, s-a constatat o creștere a anxietății, nivelul acesteia ajungând la 34,80 la sută.
Proiectul pilot în România, cel al evaluării epuizării fizice și a stresului profesional în rândul cadrelor medicale de la Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeș” Timișoara, a fost realizat pe un eșantion de aproape 250 de angajați ai unității sanitare, ceea ce reprezintă un procent semnificativ din numărul celor care lucrează în spitalul din linia întâi a luptei cu COVID-19.
În etapa a doua a proiectului, participanții la studiu au avut fie întâlniri personale, fie întâlniri de grup cu psihologul unității sanitare.
“Pe lângă datele statistice, care într-adevăr sunt îngrijorătoare, de exemplu, 9,31% la sută dintre cei chestionați au și un anumit grad de depresie. Ceea ce trebuie remarcat sunt răspunsurile la itemii cu cele mai ridicate cote: nu mă simt odihnit, mă simt la limita puterii, sunt secătuit emoțional, am prea multe lucruri de făcut. Sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii mei.
De asemenea, unii colegi au explicat că sunt marcați de numărul mare al pacienților care au pierdut lupta împotriva COVID în secția ATI, dar și de virulența cu care lovește aceste cumplit virus.
Alții au evidenţiat dramatismul cazurilor pe care le-au tratat. Nu în ultimul rând, un factor important al burnout-ului este munca aproape continuă care ajunge, uneori, la 10-12 ore pe zi, dar și faptul că cei mai mulți dintre colegii mei nu reușesc să se detașeze de problemele de la spital nici acasă.
Astfel se explică cotele ridicate obţinute şi remarcăm nerespectarea conceptului de echilibru ȋntre muncă şi viaţa personală” , a declarat Dana Biriș, psiholog clinician-psihoterapeut, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeș” Timișoara.
În etapa a treia, informează aceeași sursă, s-a urmărit găsirea unor soluții pentru îmbunătățirea calității vieții, dar și a stării psihoemoționale a celor care lucrează în Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeș” Timișoara.
“În același timp avem în vedere reorganizarea muncii pe fiecare compartiment astfel încât să fie redusă presiunea pe fiecare dintre colegii mei, în funcție de nevoile fiecăruia. Avem în vedere și creșterea schemei de personal. Pur și simplu suntem mult prea puțini. Ne-au ajutat și vreau să le mulțumesc rezidenților și studenților care au venit alături de noi în ultimele luni. Au lucrat atât în secția de Terapie Intensivă, cât și în zona de triaj. De asemenea, avem colegi transferați de la alte unități sanitare care au vrut să ne ajute. Cu toate acestea, există un deficit de personal pe care vom încerca în perioada următoare să îl acoperim”, spune prof. dr. Cristian Oancea, manager Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr Victor Babeș” Timișoara.
Studiul este cu atât mai important cu cât, tot la Timișoara, un medic de la Spitalul Județean care lucrase la ATI suport COVID 19, tocmai s-a sinucis.
Conform datelor de până acum, motivul sinuciderii pare a fi epuizarea, burnout-ul cu care se confruntă medicii aflați în prima linie a luptei cu coronavirusul.
