Ucraina a cerut luni Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga, principalul organ judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), să emită o hotărâre de urgenţă prin care să solicite Rusiei să îşi oprească invazia, considerând că argumentele folosite de Moscova pentru a-şi justifica atacul armat se bazează pe o interpretare eronată a legii genocidului, informează Reuters.
Deşi hotărârile curţii sunt obligatorii şi ţările le respectă în general, CIJ nu deţine mijloace directe pentru a asigura punerea în aplicare a acestora.
Preşedintele rus Vladimir Putin a spus că „operaţiunea militară specială” din Ucraina este necesară „pentru apărarea persoanelor care au fost victime ale intimidărilor şi genocidului”, referindu-se la locuitorii din estul acestei ţări a căror primă sau singură limbă vorbită este rusa.
Partea ucraineană consideră că afirmaţia de „genocid” este neadevărată şi că, în orice caz, ea nu reprezintă o justificare legală pentru a susţine invadarea ţării.
Dosarul depus la Curtea Mondială, cunoscută oficial sub numele de Curtea Internaţională de Justiţie, se concentrează pe interpretarea unui tratat din 1948 privind prevenirea genocidului, semnat de ambele ţări. Tratatul desemnează CIJ drept for legislativ pentru rezolvarea litigiilor dintre semnatari.
Săptămâna trecută, consiliul executiv al Asociaţiei Internaţionale a Cercetătorilor din domeniul Genocidului a dat publicităţii un comunicat în care a afirmat că Vladimir Putin „şi-a însuşit eronat şi a utilizat abuziv termenul de ”genocid”” .
„Nu există absolut nicio dovadă că există un genocid în Ucraina”, a declarat preşedintele asociaţiei menţionate, Melanie O’Brien.
Ambasada Rusiei din Haga nu a dat curs solicitărilor agenţiei Reuters de a face declaraţii pe această temă.
CIJ poate dispune „măsuri provizorii” rapide într-un termen de câteva zile sau de câteva săptămâni pentru a preveni agravarea situaţiei din Ucraina, înainte de a analiza fondul dosarului sau de a decide dacă acesta este de competenţa sa.
Ucraina a solicitat măsuri provizorii din partea CIJ în 2014 după ce Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea, iar curtea a ordonat ambelor ţări să nu agraveze disputa.
Audierile de luni au început la ora locală 10:00 (09:00 GMT) cu prezentarea argumentelor părţii ucrainene. Rusia îşi va susţine cauza în cursul zilei de marţi.
La audierile din 7-8 martie judecătorii nu vor lua în considerare chestiunile de competență sau de fond ale cauzei Ucrainei, ci doar dacă chestiunea este atât de urgentă încât trebuie să dispună o măsură imediată în interesul justiției înainte ca acest caz să poată fi judecat în totalitate.
În paralel, Curtea Penală Internațională (CPI) investighează acuzații de crime de război comise de Rusia în Ucraina
În paralel, Curtea Penală Internațională (CPI), instanța care are jurisdicție crimele de război cu sediul tot la Haga, investighează mai multe plângeri împotriva Rusiei, făcute de 39 de state printre care și România cu privire la crime de război comise în Ucraina.
“Aceste sesizări permit Oficiului meu să continue cu deschiderea unei investigații asupra situației din Ucraina începând cu 21 noiembrie 2013, cuprinzând astfel în sfera sa de aplicare orice acuzații trecute și prezente de crime de război, crime împotriva umanității sau genocid comise în orice parte a teritoriului Ucrainei de orice persoană.”, spune într-o declarație procurorul șef al CPI, Karim A.A. Khan.
Rusia s-a retras de sub jurisdicția CPI în 2016, când aceasta a calificat anexarea Crimeii din 2014 drept “ocupație”.
About The Author
