Ministerul de Externe al Ungariei a pregătit și a înaintat parlamentului proiectul de lege privind retragerea țării din Curtea Penală Internațională, a afirmat joi ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, transmite MTI.
“Curtea Penală Internațională nu numai că s-a discreditat, dar a discreditat întregul sistem judiciar internațional cu decizia sa fățiș antisemită de a emite un mandat de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu”, a afirmat Szijjarto, potrivit unui comunicat al ministerului.
“CPI a redus sistemul judiciar internațional la o instituție motivată politic cu această decizie”, a adăugat el. “Iar noi, ungurii, nu vrem să facem parte dintr-un sistem judiciar motivat politic”.
Peter Szijjarto a explicat că, prin urmare, guvernul ungar a inițiat retragerea din Statutul de la Roma și retragerea Ungariei din CPI.
Parlamentul ungar ar putea începe dezbaterea proiectului de lege înainte de sfârșitul acestei luni și un vot asupra acesteia ar putea avea loc la sfârșitul lunii mai, înainte de a notifica Națiunile Unite.
“Conform dreptului internațional, retragerea noastră va intra în vigoare peste un an”, a mai menționat ministrul de externe ungar.
Ungaria anunță că se retrage din Curtea Penală Internațională, după sosirea la Budapesta a lui Netanyahu
Guvernul ungar și-a anunțat joi decizia de a se retrage din Curtea Penală Internațională (CPI), potrivit ministrului de interne, Gergely Gulyas, care a postat un mesaj în acest sens pe Facebook, transmite EFE.
Guvernul ungar va iniția procedura “în conformitate cu cadrul constituțional și juridic internațional”, a spus ministrul, într-o decizie ce marchează o schimbare importantă în politica externă a țării.
CPI a fost “o inițiativă respectabilă, dar ceea ce am văzut în ultima vreme – iar acuzația împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu este cel mai trist exemplu în acest sens – este că a devenit un organism politic”, a declarat Gulyas pentru agenția de știri MTI.
Decizia survine după sosirea premierului Netanyahu la Budapesta joi, în prima sa vizită într-un stat parte la Statutul de la Roma de când CPI a emis un mandat de arestare pe numele său în noiembrie 2024 pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza.
Guvernul ultranaționalist condus de Viktor Orban l-a invitat pe Benjamin Netanyahu să viziteze Budapesta și a repetat că nu va executa mandatul de arestare, susținând că deciziile CPI “nu sunt recunoscute” în Codul Penal ungar.
Orban, un aliat apropiat al lui Netanyahu, a descris la acel moment mandatul de arestare ca fiind “nerușinat și cinic”.
În plus, guvernul ungar a susținut că instanța de la Haga “nu are dreptul” să îl urmărească penal pe Netanyahu, argumentând că Israelul acționează în legitimă apărare împotriva atacurilor grupării islamiste Hamas.
Ungaria a semnat Statutul de la Roma în 1999 și l-a ratificat în 2001, în timpul primului mandat al lui Viktor Orban ca prim-ministru, dar nu a recunoscut prevederile CPI în Codul său Penal.
Ungaria a indicat deja în februarie că își va reconsidera cooperarea cu CPI la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a anunțat sancțiuni împotriva Curții.
Această instanță “a devenit recent un instrument politic părtinitor și a discreditat întregul sistem juridic internațional”, a declarat în februarie ministrul ungar de externe Peter Szijjarto.
Până în prezent, doar două țări au părăsit CPI: Burundi în 2017 și Filipine în 2019.
Fondată în 2002, Curtea are în prezent 125 de state membre și este mandatată să urmărească penal cele mai grave crime – genocid, crime de război și crime împotriva umanității – atunci când statele nu doresc sau nu pot face acest lucru singure.
Ungaria devine prima țară din Uniunea Europeană care inițiază un proces de ieșire din CPI, într-un semn suplimentar al distanței tot mai mari față de consensul blocului comunitar.
Un purtător de cuvânt al CPI a reacționat joi, afirmând că Ungaria are “obligația juridică” de a pune în aplicare deciziile Curții Penale Internaționale.
“Curtea depinde de state pentru a-și executa deciziile. Aceasta nu este doar o obligație legală față de Curte conform Statutului de la Roma, ci și o responsabilitate față de celelalte state părți”, a declarat un purtător de cuvânt al CPI, care nu a comentat încă anunțul de joi al guvernului ungar de a se retrage.
În caz de îndoieli cu privire la cooperarea lor, statele “o pot consulta în timp util și eficient”, a spus purtătorul de cuvânt.
Totodată, el a avertizat că “nu depinde de state să stabilească unilateral soliditatea deciziilor judecătorești” ale Curții. În această privință, s-a referit la articolul 119 din Statutul de la Roma, prin care a fost constituit tribunalul, care prevede că “orice litigiu privind funcțiile jurisdicționale ale Curții se soluționează prin decizia Curții”.
About The Author
