Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen va renunța la plafonarea prețului pentru gazele naturale importate din Rusia, alegând în schimb să meargă pe ideea suprataxării companiilor energetice, potrivit unui document oficial obținut de jurnaliștii de la The Guardian.
Un draft al documentului privind „instrumentul de urgență” privind electricitatea consultat de jurnaliștii britanici nu conține un plafon pentru importurile de gaze din Rusia, dar nici pentru cele in alte state după ce țările membre ale blocului comunitar nu au reușit să ajungă la un acord săptămâna trecută.
În schimb, este așteptat ca executivul UE să introducă o taxă pe profiturile ridicate ale companiilor ce ard combustibili fosili, urmând ca o măsură separată să fie adoptată pentru producătorii de electricitate ce generează emisii de carbon reduse.
Companiile din domeniul petrolier, gazelor naturale și cărbunelui vor trebui să facă o contribuție financiară „de solidaritate” pe baza „surplusului taxabil făcut în anul fiscal 2022”, potrivit documentului redactat de Comisie.
The Guardian notează că Ursula von der Leyen va publica probabil miercuri planul de a gestiona situația privind creșterea prețurilor la electricitate în blocul comunitar, concomitent cu susținerea discursului privind starea uniunii.
Este posibil ca textul final să fie schimbat însă documentul redactat până acum arată că executivul de la Bruxelles se îndoiește că va obține suficient sprijin de la statele membre pentru a impune un preț maxim asupra gazului rusesc ca răspuns la invadarea Ucrainei pe 24 februarie.
Statele membre care importă cantități importante de gaze naturale din Rusia, printre care se numără Ungaria, Slovacia și Austria, s-au pronunțat împotriva plafonării prețului gazului rusesc din cauza temerilor că Kremlinul va sista complet toate livrările de gaze naturale, aruncând țările lor în recesiune.
De cealaltă parte, președintele rus, Vladimir Putin, a amenințat deja că va opri exporturile de energie către Europa dacă un astfel de plan va fi convenit.
Peste zece țări, printre care Franța și Polonia, ar dori să impună un plafon de preț pentru toate gazele importate, pe care îl consideră o modalitate mai bună de a limita creșterea prețurilor. Dar această măsură nu este pe placul Comisiei Europene, deoarece se teme că UE ar pierde în fața țărilor pregătite să plătească mai mult pe piața extrem de competitivă a gazelor naturale lichefiate.
Țările de Jos și Danemarca se tem de orice plafonare a prețurilor, în timp ce Germania se teme că o eventuală plafonare a prețurilor la gazele rusești ar crea controverse puternice.
În condițiile în care statele membre sunt în dezacord, Comisia, care este responsabilă de elaborarea propunerilor legislative ale UE, urmărește măsuri care să unească clubul celor 27 de state membre. Guvernele UE sunt în mare măsură de acord cu plafonarea prețului energiei electrice din surse cu emisii reduse de dioxid de carbon, cum ar fi sursele regenerabile sau nucleare, și cu reciclarea acestor fonduri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile.
Companiile de petrol și gaze naturale se vor confrunta cu un impozit mărit separat, descris ca fiind o „contribuție de solidaritate”. În documentul care a făcut obiectul unei scurgeri de informații, Comisia estimează că profiturile companiilor din domeniul petrolului, gazelor și cărbunelui vor fi de cinci ori mai mari în 2022.
Aceste profituri „excedentare” și „neașteptate”, nu sunt rezultatul unor alegeri economice sau de investiții, susține Comisia, ci „evoluțiile imprevizibile de pe piețele energetice ca urmare a războiului ilegal în curs de desfășurare din Ucraina”. În acest document, însă, nu este propusă nicio rată pentru taxa pe profitul excepțional.
De asemenea, statele membre sunt invitate să convină asupra unui obiectiv obligatoriu de reducere a consumului de energie electrică în orele de vârf, deși nu a fost propusă nicio cifră.
About The Author
