Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat vineri, 12 septembrie 2025, o rezoluție de referință care reafirmă sprijinul internațional pentru soluția celor două state — Israel și Palestina — ca singura cale viabilă pentru o pace durabilă în Orientul Mijlociu.
Documentul, cunoscut sub numele de „Declarația de la New York”, a fost votat cu o majoritate covârșitoare: 142 de state membre au susținut rezoluția, 10 s-au opus, iar 12 s-au abținut. Printre voturile negative s-au numărat, desigur, cele ale Israelului și Statelor Unite, în timp ce sprijinul a venit inclusiv din partea unor țări arabe care anterior ezitau să se alinieze unei poziții comune.
Rezoluția condamnă ferm atacurile comise de Hamas pe 7 octombrie 2023 împotriva civililor israelieni, solicită eliberarea imediată a tuturor ostaticilor reținuți în Gaza și cere ca mișcarea Hamas să renunțe la controlul asupra Fâșiei Gaza, predând armele către Autoritatea Palestiniană.
În același timp, documentul reafirmă dreptul poporului palestinian la autodeterminare și susține formarea unui stat palestinian suveran, independent și viabil, alături de Israel, în granițele stabilite anterior conflictului din 1967.
Pozițiile exprimate de cele 10 state care s-au opus rezoluției reflectă divergențe strategice și ideologice.
Statele Unite, protectorii Israelului, au calificat documentul drept „o manevră publicitară greșită și inoportună”, considerând că subminează eforturile diplomatice reale de a pune capăt conflictului. Reprezentanta americană Morgan Ortagus a declarat că „această rezoluție este un cadou pentru Hamas”.
Israelul, pe de altă parte, a boicotat conferința care a precedat votul și a respins ferm orice document care nu condamnă explicit atacurile Hamas, acuzând ONU că ignoră amenințările directe la adresa securității sale.
Argentina și Ungaria au votat împotrivă fără explicații oficiale detaliate, dar pozițiile lor reflectă o apropiere diplomatică de Israel și SUA.
Micronezia, Nauru, Palau, Papua Noua Guinee, Paraguay și Tonga — state mici din Pacific și America Latină — au votat împotrivă, cel mai probabil din solidaritate diplomatică cu Statele Unite sau din considerente legate de alianțe strategice regionale.
Declarația a fost inițial semnată în luna iulie de 17 state, în cadrul unei conferințe ONU dedicate relansării procesului de pace. Franța și Arabia Saudită, co-autori ai inițiativei, au anunțat organizarea unui summit internațional pe 22 septembrie, unde președintele Emmanuel Macron a promis că va recunoaște oficial statul Palestina. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a salutat votul de astăzi, afirmând că „data de 12 septembrie va fi amintită ca ziua izolării internaționale definitive a Hamas”.
Deși rezoluția nu are caracter obligatoriu, ea reflectă o voință colectivă tot mai fermă de a pune capăt conflictului din Gaza și de a recunoaște dreptul palestinienilor la statalitate. Adoptarea sa marchează o schimbare de ton în diplomația internațională, izolând Hamas și oferind un cadru clar pentru reluarea negocierilor de pace. Într-un climat geopolitic tensionat, „Declarația de la New York” se conturează ca un punct de cotitură în eforturile globale de a restabili echilibrul în regiune și de a construi o soluție durabilă, bazată pe coexistență și respect reciproc.
About The Author
