luni, iunie 21, 2021
AcasăAgenda ZileiAeroportul Tuzla, pe ”culoarul SIE” spre ministrul Cătălin Drulă

Aeroportul Tuzla, pe ”culoarul SIE” spre ministrul Cătălin Drulă

Omul de afaceri Dorin  Ivașcu, co-patronul aerodromului fără piste asfaltate din Tuzla, a găsit în sfârșit, după un deceniu de tatonări, breșa prin care să transforme un aeroport aproape de jucărie, cu elicoptere si avioane ușoare, într-unul internațional, cu frontieră de stat și birou vamal de frontieră adevărate.

Nu se știe cum a reușit să-l convingă pe actualul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, să inițieze, să susțină și să pună în dezbatere publică, încă din 16 martie a.c, proiectul de hotărâre de guvern pentru aprobarea deschiderii unui punct de trecere a frontierei de stat şi a unui birou vamal de frontieră pe Aeroportul privat Tuzla.

Promovând hotărârea lui Ivașcu, ministrul Drulă este pe punctul de a crea o uriașă breșă de securitate la frontiera de est a NATO și a Uniunii Europene. Deschiderea unui nou punct de frontieră la granița de est, pe un aerodrom privat, într-o zonă cu un istoric destul de generos în trafic și contrabandă de toate tipurile, de la droguri la armament, operațiuni ilegale pentru stoparea cărora s-au investit deja sute de milioane de euro, poate arunca în aer orice discuție pe tema aderării României la spațiul Schengen.

În presa din ultima vreme au apărut numeroase materiale despre insistența cu care Dorin Ivașcu încearcă fără succes, de un deceniu, să-și internaționalizeze aerodromul din Tuzla și să-și facă frontieră la el acasă, între două elicoptere și un avion utilitar cu care stropește gândacii de pe câmpii.

Cumpărat în 1998 de la FPS, prin societatea Regional Air Services SRL, aerodromul din Tuzla este primul aeroport privat din România, deține un ”certificat de autorizare aerodrom” de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română și desfășoară, în principal, activități de transport cu elicoptere a personalului offshore la platformele petroliere din Marea Neagră. Alte activități deulate de societatea care deține și administrează aerodromul sunt cele agricole (aviație utilitară), reclame cu banere aeriene, air-taxi, plimbări pe litoral și training pentru piloți.

Situat în sudul Constanței, aerodromul se află la 43 de km sau 6 minute de zbor de Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu a cărui activitate încearcă s-o căpușeze, cumva, de ceva vreme.

Despre co-patronul Dorin Ivașcu s-au spus foarte multe până acum.

El a fost ghid BTT și apoi ghid internațional pe perioada studenției de la ASE București, s-a angajat apoi ca economist/sef serviciu charter la Tarom și a fost, pe rând, director al Tarom din Libia (1981-1983), Singapore (1983-1985), Marea Britanie (1985-1986) și SUA (1988) și director al Serviciului Relații Internaționale din Deopartamentul Aviației Civile.

După revoluție a înființat prima companie aeriană independentă și apoi privată din România, Liniile Aeriene Române (LAR). De asemenea, a înființat grupul de firme RAS (Romanian Airport Services, Regional Air Services și Regional Air Suport). Prin Romanian Airport Services SA, Ivașcu asigură activitatea de handling pe aeroporturile Otopeni, Băneasa, Oradea, Craiova, Bacău și Sibiu.

Deține, de asemenea, printre altele, și firmele Skytech Solution SRL, Regional Airport Flight Information Services SRL, TravelMaker Company SRL și Millenium Insurance Broker SA.

Ivașcu insistă de un deceniu să mute frontiera la el acasă, între elicoptere

În ultimul deceniu, Dorin Ivașcu a insistat pentru internaționalizarea aerodromului său înierbat din Tuzla, mai des și mai aplicat decât maghiarii pentru autonomie. Până acum, a fost refuzat tot atât de des.

Dorin Ivașcu Aeroportul din Tuzla
Dorin Ivașcu

Proiectul de hotărâre de guvern pentru aprobarea deschiderii punctului de trecere a frontierei de stat şi a biroului vamal de frontieră pe Aeroportul Tuzla a fost inițiat pentru prima dată în noiembrie 2012 prin intermediul secretarului de stat Valentin Preda, cand ministerul era condus de Ovidiu Silaghi. El a fost pus pentru prima dată în dezbatere publică în iunie 2013, în timpul guvernului Ponta, cand ministrul Transporturilor era Relu Fenechiu.

Toți cei la care a apelat atunci co-patronul aerodromului din Tulcea,  adică Preda, Silaghi și Fenechiu, au fost trimiși în instanță de către DNA, pentru fapte de corupție, ultimul dintre ei, Fenechiu, fiind condamnat la mai mulți ani de închisoare cu suspendare. Dealtfel, la data cand a pus in dezbatere proiectul lui Ivașcu, Fenechiu era deja un penal cu vechime, fiind trimis în judecată de DNA cu un an înainte, in iunie 2012.

Cu toate acestea, nici Silaghi, nici Fenechiu nu au fost de acord să semneze hotărîrea de guvern prin care Dorin Ivașcu își deschidea un punct privat de trecere a frontierei. In 2013, ministrul afacerilor interne, Radu Stroe, a refuzat să avizeze proiectul și l-a trimis nesemnat inapoi la Transporturi.

În 2016, sătul de refuzuri, Dorin Ivașcu a cerut 20 de milioane de euro finanțare de la bugetul de stat pentru modernizarea aeroportului din Tuzla. El nu a înțeles încă de ce statul finanțează aeroporturile deținute de stat și nu pe cele deținute de el.

” Pana in prezent,  pe o perioada de 9 (noua) ani, toate aeroporturile din Romania cu capital de stat au beneficiat de finantari publice masive, in timp ce pentru Aeroportul Tuzla accesul la finantare a fost impiedicat constant, principalul motiv fiind ca Aeroportul Tuzla este “aeroport privat” susținea Dorin Ivașcu într-un memoriu trimis guvernului Cioloș.

Mai departe, insista el, ”este  imperios  necesara introducerea Aeroportului Tuzla in  Anexa nr.19  Sectiunea D din proiectul Ordonantei de Urgenta (Lista de priorităţi a proiectelor de infrastructură de transport cu perioadă de implementare 2014-2020)  si alocarea unui buget  distinct, de minim 20 mil. Euro Aeroportului Tuzla  in Anexele 10.48,  10.49, 10.50  si 10.52 a Master Planului General de Transport”.

Anul trecut, pe 28 octombrie, Regional Air Services a anunțat că aerodromul din Tuzla a reușit să obțină totuși, prin Ministerul Transporturilor, o finanțare pentru un proiect prin Programul Operațional Infrastructură Mare, Axa prioritară 2, în valoare de peste 83 milioane lei, adică aproape  20 milioane euro, suma cerută anterior de la Transporturi. Proiectul vizează dezvoltarea și modernizarea infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Tuzla.

Finanțarea vine totusi în condițiile în care firma Regional Air Services SRL, care deține aerodromul, a avut cifre de afaceri uriașe în ultimii zece ani, în medie de peste 40 milioane de lei anual și profituri pe măsură.

În 2017 și 2018, proiectul de hotârâre a aterizat din nou pe masa ministrilor Felix Stroe (fost șef al PSD Constanța) și apoi Lucian Șova, ultimul punându-l imediat în dezbatere publică pe siteul oficial al ministerului, în 31 august 2018. Nici de data asta nu a fost cu noroc pentru afaceristul Ivașcu.

Anul trecut, proiectul de hotărâre a fost din nou pe masa guvernului, în mandatul lui Lucian Bode de la Transporturi, dar a fost respins, conform unei publicații apropiate de PNL, pentru că ar fi constatat că ” legea nu permite ca un punct de trecere a frontierei să fie amplasat pe un teren privat, așa cum este terenul pe care se află aeroportul Tuzla”.

La rând așteaptă, tot pentru internaționalizare, cealaltă afacere cu avionașe a lui Ivașcu, aeroportul din Caransebeș, preluat în 2019 împreună cu Gabriel Olariu, de la Iosif Armaș, groparul Băilor Herculane și Axente Obrejan.

Aeroportul Caransebeș a fost reautorizat în 2020 și se intenționează, la fel ca în cazul Tuzla, transformarea sa în aeroport internațional. „Primul pas ar fi (…) inaugurarea Aerogării, și dacă lucrurile merg bine avem documentația depusă la Ministerul Afacerilor Interne pentru a deschide această aerogară și traficului internațional. Sigur, pentru asta e nevoie de o hotărâre de guvern prin care să se deschidă punct de frontieră aici la Caransebeșdeclara in urmă cu cinci luni Gabriel Olariu.

Așadar, alt punct de frontieră, altă poveste, de data asta în cealaltă parte a țării.

Ministrul Drulă urmează să semneze, zilele următoare, hotărârea de internaționalizare a aerodromului cuplului Ivașcu-Vasilache. A celui din Tuzla, deocamdată.

O va face? Vom vedea. Deocamdată, Ivașcu a schimbat deja, pe pagina de internet a firmel Regional Air Services, numele aeroportului de la Tuzla, în ”aeroport internațional Tuzla”.

Pentru a cântări mai bine șansele lui Ivașcu de a-l convinge pe ministrul Drulă să semneze hotarârea de internaționalizare a aerodromului din Tuzla, prezentăm câteva conexiuni și coincidențe ajutătoare din spatele afacerii.

Conexiunea guvernamentală: Vasilache, co-patronul aeroportului Tuzla, a fost promovat în fruntea  AACR de Ludovic Orban, via Antonel Tănase

Prima breșă a lui Ivașcu în aparatul guvernamental a fost făcută în anul 2008, prin intermediul lui Antonel Tănase și a șefului său, Ludovic Orban. Ea a constat în numirea unuia dintre patronii aeroportului din Tuzla, Adrian Ștefan Vasilache,  în fruntea Autorității Aeronautice Civile Române.

În 31octombrie 2008,  Vasilache iese provizoriu din societatea Regional Air Services SRL, proprietar si administrator al aeroportului Tuzla, cedand actiunile (50%) si administrarea firmei unui paravan din Bacău, Diaconu Viorel.

A doua zi, pe 1 noiembrie, a fost numit director al Autorităţii Aeronautice Civile Române (AACR). Numirea, avizată de ministrul Ludovic Orban cu puțin timp înainte de finalul mandatului său la Transporturi, a fost propusa de secretarul de stat Antonel Tănase. După 8 luni, pe 30 iunie 2009, Vasilache a fost schimbat din funcție de noul ministrul Radu Berceanu. Două luni mai tarziu, pe 1 septembrie 2009, el a revenit in firmă, ca acționar si administrator.

Interesant este ca la o săptămână de la plecarea lui Vasilache din fruntea AACR, pe 8 iulie 2009, guvernul a emis HG nr.791/2009 privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional, adică exact documentul care, ulterior, a fost folosit pentru a argumenta că Aeroportul Tuzla îndeplinește condițiile de certificare ca aeroport deschis traficului internaţional. De prisos să spunem că o mare parte din aceste condiții sunt fixate chiar de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română,  instituția condusă până atunci de co-patronul de la Tuzla, Adrian Ștefan Vasilache.

Conform art 2 din Hotararea de înființare a AACR, ”Autoritatea Aeronautică Civilă Română are ca obiect de activitate asigurarea aplicării reglementărilor aeronautice naţionale şi supravegherea respectării lor de către persoanele juridice şi fizice, române sau străine, care desfăşoară activităţi aeronautice civile ori proiectează sau execută produse pentru aviaţia civilă pe teritoriul României, precum şi executarea prevederilor înţelegerilor şi acordurilor aeronautice internaţionale, la care statul român este parte„.

A doua breșă a fost făcută în martie 2021, când gruparea Ivașcu a reușit să-l convingă pe ministrul Cătălin Drulă se repună în discuție proiectul de hotărâre privind punctul privat de frontieră pentru Aeroportul lui Ivașcu&Vasilache.

Cum au reușit cei doi oameni de afaceri să îl convingă pe ministrul Drulă de necesitatea transformării unui aeroport privat aproape de jucărie în aeroport internațional?

Dincolo de ascendentul relațional pe linie de partid (Antonel Tănase-Ludovic Orban), toate firele duc la relația subterană a influenței pe linie de ”Securitate”, de fosta Securitate, între Ivașcu și, cu manta, noul ministru Drulă. Este vorba, mai precis, despre conexiuni vechi, din  structura și practica fostului DSS (Departamentul Securității Statului) între Ivașcu și Drulă senior, tatăl actualului ministru.

Conexiunea SIE (I): Relație pe linie de Informații Externe a lui Dorin Ivașcu. A fost, sau n-a fost (securist)?!

În presă a apărut și a tot fost reluată informația conform căreia Dorin Ivașcu a fost ofițer acoperit al DIE/CIE (Serviciul de Informații Externe din fostul DSS). Informația nu a fost însă niciodată dovedită. Mai mult chiar, Dorin Ivașcu a obținut de la CNSAS adeverință de necolaborare cu Securitatea CA POLITIE POLITICĂ, el fiind si posesorul unui dosar de urmarire informativă, deschis după ce un anonim l-a turnat, prin 1988, că ar intenționa să rămână în New York.

Dorin Ivașcu

Numai că, în ciuda adeverinței CNSAS, trecutul lui Dorin Ivașcu nu seamănă absolut deloc cu al unui civil și dacă el n-ar fi avut o legătură reală cu fosta Securitate, atunci Securitatea ar fi fost cu totul altceva decât știm noi.

Sunt două argumente solide care confirmă relația directă a lui Ivașcu cu fosta securitate.

Primul argument

este că Dorin Ivașcu a fost în perioada 1972-1978 ghid BTT și ghid internațional, ocupații aflate strict, prin ordin de la șeful DSS, sub controlul direct al Securității.

Astfel, născut în 1954, Dorin Ivașcu a devenit în 1972, imediat după terminarea liceului, ghid BTT și apoi, vreme de patru ani, până la terminarea facultății de la ASE (1974-1978), ghid internațional în timpul vacanțelor studențești.

A fi ghid internațional însemna a avea legături cu persoane din străinătate și a avea astfel de legături în afara Securității era imposibil la acea vreme. Asta pentru că domeniul acesta era strict reglementat prin decizii la vârful conducerii DSS ca fiind o prioritate pe linie informativă, încă din 1969.

Conform documentelor oficiale, Vasile Patilineț, secretarul C.C. al P.C.R. care răspundea de organele de Securitate, a cerut în mod expres, spre sfârșitul anilor 60,  recrutarea unor anumite categorii de persoane care intrau mai des în contact cu străinii, printre care și ghizii: „Să luăm noi toate aceste forţe care le avem la O.N.T., este vorba de ghizi. Nu sunt încă recrutaţi, nu sunt încă oamenii noştri. Subliniez, peste tot, şi cu şefii de hoteluri, şi cu gestionarii, cu posturile de radio-amatori, trebuie folosite pentru ca Securitatea să ştie până acolo chiar şi în materie de contraspionaje”, se afirmă în Caietele CNSAS nr.4/2009.

Astfel, conformându-se acestor indicaţii, în anul 1969 Ion Stănescu, primul șef al Securității (DSS) din Epoca Ceușescu,  a ordonat recrutarea tuturor ghizilor O.N.T., iar cei care refuzau ori se dovedeau a fi necorespunzători urmau să fie scoşi imediat din această activitate.

În februarie 1970 a avut loc o şedinţă a conducerii Consiliului Securității Statului axată pe problema supravegherii turiştilor străini care veneau în România. Cu acest prilej a fost trimisă o instrucţiune către ofiţerii de contraspionaj în care se reitera ordinul lui Ion Stănescu de înlăturare a tuturor ghizilor O.N.T. care nu acceptau să fie informatori ai Securităţii: „Dacă cineva refuză colaborarea cu noi înseamnă că ceva nu este în ordine cu el şi atunci vor trebui luate măsuri ca persoana respectivă să nu lucreze într-un loc în care vin turişti. Acest lucru trebuie făcut însă cu tact, aşa încât să nu deconspirăm metodele de lucru ale organelor noastre” – mai susțin cercetătorii CNSAS.

În aceste condiții, a spune că ai fost ghid turistic în anii 70 și nu ai colaborat direct cu Securitatea înseamnă fie că ai fost dizident, caz în care ai fi fost exclus imediat din branșă, fie că minți. Nu știu ca Dorin Ivașcu să fi fost dizident.

Al doilea argument

se referă la funcțiile deținute de Ivașcu in perioada 1981-1989, toate aflate în aria de competență/lucru ale Serviciului de Informații Externe (CIE, fostul DIE) din acea vreme. Astfel, Dorin Ivașcu a deținut, succesiv, funcțiile de

Director Tarom Libia, cu sediul la Tripoli (1981-1983),

director Tarom Asia de Sud Est cu sediul în Singapore (1983-1985),

director Tarom Marea Britanie cu sediul la Londra (1985-1986),

Director pentru America de Nord cu sediul la New York (1988),

iar în perioada 1986-1990 a fost chiar șeful serviciului Relații Internaționale al Departamentului Aviației Civile din România.

În urmă cu peste două decenii am publicat în Evenimentul Zilei un amplu material despre rețeaua informativă a Securității din cadrul Tarom (Agentura Tarom – EvZ, 27 august 1998), în urma discuției cu un fost ofițer de securitate care lucrase in perioada 1987-1989 in cadrul USLA, Serviciul 5 – contrainformatii economice in aviatia civila (Direcția Aviației Civile și Tarom). Conform declarațiilor sale de atunci, ”toti reprezentanții Tarom din strainatate erau informatori„. Recent însă, în mod paradoxal, el și-a nuanțat declarația, scoțându-l din această categorie tocmai pe Dorin Ivașcu, căruia tot el îi deschisese un dosar de urmărire informativă, la sesizarea unui anonim, pentru a verifica dacă intenționa sau nu să rămână în străinătate și care ajunsese la concluzia că delațiunea fusese falsă.

Aeroportul din Tuzla
Fragment din articolul ”Agentura Tarom” (Dan Badea, Evenimentul Zilei din 27.08.1998, pag.5)

Atunci, când avea memoria proaspătă, fostul ofițer de securitate dezvăluia că  masurile informativ-operative ce trebuia aplicate persoanelor care se deplasau in exterior erau cuprinse în programele „Alfa” si „Atlas”, iar competența pentru ieșiri în străinătate o avea ofiterul de obiectiv care preda reteaua informativa in legatura unitatii centrale UM 0544 (DIE/CIE – Serviciul de Informatii Externe). De asemenea, cererea expresa, o parte din rețea era predata în legatura UM 0195 (contraspionajul din DIE/CIE) . Practic, cel care pleca la post în exterior era predat în țară unui ofițer de contact de la 0544 care, la rândul lui, îi preda parola de legatura pentru „afara”. Pe lista celor aflați direct sub supravegherea ofițerului s-a aflat, desigur, și ”familia Ivașcu” aflată atunci la New York.

Un aspect important, dezvăluit tot atunci era faptul că ”în multe situații, 0544 încerca acțiuni de recrutare în nume propriu, deși nu avea competență directa, exercitând presiuni și amenințări asupra celor care refuzau colaborarea”.

Asta înseamnă că ofițerii DIE/CIE racolau colaboratori inclusiv dintre cei aflați în atenția sau chiar legătura Securității interne, deci că era posibil ca un astfel de colaborator, racolat de CIE, să rămână necunoscut Securității interne. Ceea ce poate explica amnezia ofiterului care s-a ocupat de Dorin Ivașcu și despre care susține acum că nu i-ar fi fost colaborator.

La data la care ofițerul de obiectiv l-a luat în lucru pe Ivașcu, acesta din urmă avea deja 15 ani vechime în ”muncă”. Și dacă intrase pe mâna celor de la DIE/CIE, atunci era ca și civil (!) pentru cei de la Securitatea internă.

Conexiunea SIE (II) : Relația lui Gheorghe Drulă cu fostul general SIE, Teodor Ileș

Gheorghe Drulă, tatăl lui Cătălin Drulă, actualul ministru al Transporturilor, a fost angajat al unei firme de comunicații, Felix Telecom, ce aparține unui fost general al SIE, Teodor Ileș, trecut în rezervă în 1999. Până luna trecută (februarie), Gheorghe Drulă figura drept consultant al administratorului acestei firme.

Gheorghe Drulă Aeroportul din Tuzla
Gheorghe Drulă

Felix Telecom este o societate care are ca obiect de activitate fabricarea echipamentelor de comunicații. A fost inființată în 1992, printr-o asociere între ICE Felix, ICE Terra, Teleconstrucția SA, Bancorex și holdingul israelian TELRAD TELECOMMUNICATION &ELECTRONIC INDUSTRIES Ltd. A fost apoi preluată de Telrad Networks Ltd (95%) și după ce a trecut, succesiv, prin offshorurile Mares Overseas Ltd (Belize) și Zostex Enterprises Ltd (Cipru), a ajuns în proprietatea soților Teodor și Doina Ileș. Cele două offshoruri erau reprezentate de israelianul Mordechai Mintzer.

Generalul SIE (r) Teodor Ileș a preluat în anul 2006 pachetul majoritar de acțiuni ale Felix Telecom (76%) de la offshorul reprezentat de Mordechai Mintzer, avocatul israelian al unui traficant de armament, Rony Lerner.

Aeroportul din Tuzla
generalul SIE (r) Teodor Ileș, patronul Felix Telecom

Traficantul Lerner a fost și el ofițer al Țahal (Armata Israelului), suspectat de apartenență la Mossad și este un cunoscut dealer de armament israelian.

Astăzi, Felix Telecom este deținută în totalitate de către soții Doina și Teodor Ileș și administrată de un anume Alexandru Bulboacă, care l-a înlocuit pe fostul manager, Traian Mihu, începând cu 1 ianuarie 2020.

Gheorghe Drulă, tatăl ministrului de la Transporturi, a lucrat în perioada 1971-1991 în cadrul fabricii de calculatoare ICE Felix, alături de actualul manager al Felix Telecom, Traian Mihu.

Începînd cu 1995, Gheorghe Drulă a fost angajat al Felix Telecom, devenind adjunctul managerului Traian Mihu, iar din 2015 a devenit, cum spuneam, consultant al administratorului societății (Traian Mihu până în ianuarie 2020 și Alexandru Bulboacă ulterior). A deținut așadar o poziție importantă într-o firmă esențială pe piața comunicațiilor din România, o firmă aparținând unui fost spion implicat, printre altele, pe linie de serviciu, iar apoi ca privat, în afaceri cu armament. În 2019, Felix Telecom a avut o cifră de afaceri de peste 42 milioane lei, in 2018 de 20 mil. lei, în 2017 de 31,4 mil lei, în 2016 de 36,7 mil lei, în 2015 de 38,1 mil lei și tot așa în anii anteriori.

În 2015, Cătălin Drulă devine consilier personal (consilier de stat) al premierului Dacian Cioloș, iar tatăl său devine consultant al administratorului Felix Telecom.

Un an mai tîrziu Catalin Drulă este ales deputat si apoi președinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor și membru al Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură din Camera Deputatilor. Așa se face că fiul controlează, din 2016, exact domeniul de activitate al firmei tatălui, Felix Telecom: comunicațiile.

În 2018, Felix Telecom a primit, prin procedură simplificată de la Camera Deputaților, un contract de 625.089 lei, de la Inspectoratul General al Politiei de Frontieră de 4,1 milioane lei (licitație deschisă), de la Parchetul General de 1,89 milioane lei (invitatie de participare) etc. etc. Este o societate agreată de SIE și STS cu care are foarte multe contracte, precum și de SRI, MApN, Poliția Locală etc.etc.

Conexiunea SIE (III): Relația Teodor Ileș – Dorin Ivașcu, via Horotan

Legătura dintre generalul (r) SIE Teodor Ileș și co-patronul Regional Air Services SRL, Dorin Ivașcu,  poate fi colonelul SIE (r) Gheorghe Horotan, care a fost spion român sub acoperire de diplomat în Statele Unite (New York), in perioada în care Dorin Ivașcu era director Tarom pentru America de Nord, tot la New York.

Generalul Teodor Ileș a avut împreună cu colonelul Gheorghe Horotan (decedat în 2010) societatea Dofesa Export Import SRL. Conform termene.ro, soția generalului Ileș administrează firma Dofesa din 1991, cînd soțul ei, colonelul SIE de atunci, mai avea 8 ani până să treacă în rezervă. El avea să i se alăture oficial soției, în firmă, în 2000, imediat după pensionare.

Firma, înființată în 1991 și radiată în 2019, a fost implicată în ”consultanță” pentru afaceri cu armament. Dealtfel, pentru acest tip de afaceri, firmele controlate de fostul ofițer SIE Ileș au intrat în atenția Direcției Constraspionaj a armatei, la jumătatea anilor 2000, iar fostul spion a fost ”identificat ca având legături cu unele grupări financiare externe care spionează economic societatea naţională Romtehnica – traderul de armament al Ministerului Apărării Naționale” – conform unui raport al DSM (Direcția de Supraveghere Militară – structura de contraspionaj a Direcției Generale de Informații a Apărării).

Dacă Dorin Ivașcu, fostul director al Tarom din Libia, Singapore, Marea Britanie și SUA, a avut o legătură cu Serviciul de Informații Externe din perioada Ceaușescu, așa cum s-a susținut în mass media românești de-a lungul anilor, și cum rezultă și din analiza noastră, atunci cu siguranță ea a trecut și prin fișetul colonelului Gheorghe Horotan, fost coleg de serviciu, văr primar dar și partener de afaceri al generalului Ileș, angajatorul tatălui lui Cătălin Drulă.

De ce este importantă această conexiune?

Pentru că, dacă a existat, atunci se închide cercul relațional Ivașcu – Ileș – Drulă și putem avea o explicație a motivului pentru care actualul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, a acceptat punerea în discuție publică a proiectului respins până acum de toți predecesorii săi, unii penali pur-sânge, din perioada 2012-2020 (de la Silaghi și Fenechiu, la Lucian Bode și Ludovic Orban).

Alttfel nu există o explicație rațională pentru repunerea pe tapet a unei afaceri din care România nu are decît de pierdut, adică deschiderea unui punct privat de frontieră pentru un aeroport aproape de jucărie, în condițiile în care toate punctele de frontieră de pe granița de Est a NATO și a Uniunii Europene au făcut parte dintr-un plan de securizare pentru realizarea căruia s-au cheltuit deja sute de milioane de euro.

Dan Badea
Jurnalist de investigații din 1990, licențiat în matematică. Instituții mass media pentru care am lucrat în ultimii 30 de ani: Expres, Ultimul Cuvânt, Tele7 abc, Televiziunea Română, Evenimentul Zilei, Adevărul, Bilanț, Prezent, Interesul Public, Gardianul, Curentul. Autor al volumului ”Averea Președintelui. Conturile Ceaușescu” - Nemira, 1998.
Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai accesate