Amnesty International a acuzat marți Israelul că urmărește politici de opresiune și dominație împotriva palestinienilor care echivalează cu crime de apartheid și trebuie să fie tras la răspundere, informează agențiie EFE și Al Jazeera. Israelul în schimb răspunde acuzând, ca de obicei, organizația pentru apărarea drepturilor omului că este antisemită.
Organizația internațională pentru drepturile omului a publicat un raport cuprinzător de 280 de pagini care documentează crimele comise de israelieni împotriva poporului palestinian începând cu 2017, de la ucideri ilegale și confiscarea masivă a terenurilor și proprietăților acestora până la transferul forțat și restricțiile drastice ale circulației.
„Raportul nostru dezvăluie adevărata amploare a regimului de apartheid al Israelului”, a declarat secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard.
„Fie că locuiesc în Gaza, Ierusalimul de Est și în restul Cisiordaniei, fie în Israelul însuși, palestinienii sunt tratați ca un grup rasial neevreiesc inferior și sistematic lipsiți de drepturile lor”.
Acest sistem este menținut de încălcări de lege pe care Amnesty International (AI) le-a considerat a fi un sistem de apartheid, o crimă împotriva umanității” – a spus AI într-un comunicat de presă.
Acuzațiile de antisemitism – arma Israelului împotriva criticilor, indiferent de conținut
Israelul a reacționat în stilul propriu, acuzând organizația pentru drepturile omului de , evident!, antisemitism.
Astfel, chiar înainte ca documentul să fie publicat oficial, Israelul l-a denunțat ca fiind „fals și părtinitor”.
Într-o conferință de presă online cu jurnaliştii, ţinută înainte de publicarea raportului Amnesty, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lior Haiat, a declarat că Amnesty „foloseşte standarde duble şi demonizare pentru a delegitima existenţa Israelului ca patrie a poporului evreu”.
„Aceste componente sunt exact cele care reflectă antisemitismul modern”, a transmis Ministerul de externe din Israel într-un comunicat separat.
Lobbyul evreiesc a preluat imediat poziția Israelului și a răspândit-o peste ocean, așa încât răspunsul transmis de Ministerul israelian de externe a fost reluat duminică într-o declarație comună a mai multor grupuri evreiești din Statele Unite, inclusiv Comitetul american pentru afaceri publice din Israel și Liga Anti-Defăimare, care spuneau că raportul Amnesty „alimentează acei antisemiți din întreaga lume care încearcă să submineze singura țară evreiască de pe pământ, minimalizând în același timp suferința îngrozitoare care a fost rezultatul apartheidului din Africa de Sud”.
Această ciocnire a cuvintelor a ajuns să caracterizeze din ce în ce mai mult percepțiile asupra conflictului din interiorul regiunii și din străinătate.
La fel ca în precedentele răspunsuri la raportele B’Tselem și HRW, Lior Haiat a avut o abordare combativă.
„Desigur, există îngrijorarea că oamenii vor crede acele acuzații false”, a subliniat Haiat, atrăgând atenția și că actualul guvern al Israelului, care include pentru prima dată parlamentari arabi în rândurile sale, reprezintă o dovadă a democrației incluzive a Israelului.
Însă mulți activiști palestinieni cred că aceste argumente nu mai au atât de multă susținere.
Acuzația de antisemitism a apărătorilor Israelului a devenit, de asemenea, o problemă extrem de contestată.
În timp ce cercetările indică în mod clar creșterea antisemitismului în întreaga lume, mulți susțin că termenul este folosit greșit și devalorizat.
De altfel, fostul ambasador al Israelului la ONU, Danny Danon, a fost ridiculizat recent după ce a acuzat-o pe actrița Emma Watson de antisemitism, după ce a postat online o imagine a unui miting pro-palestinian alături de cuvintele „Solidaritatea este un verb”.
„Fără glumă, suntem în punctul în care doar postarea unei imagini vagi care face referire la solidaritatea cu palestinienii pe Instagram te face etichetat drept antisemit”, a scris jurnalistul Ayman Mohyeldin.
Dealtfel, Ramy Abdu, președintele Euro-Med Human Rights Monitor, a declarat că Israelul a acuzat de zeci de ani detractorii și criticii încălcărilor drepturilor omului ca fiind „antisemite”.
”Această politică este adoptată de Ministerul israelian al afacerilor externe și susținută prin astfel de practici sistematice de etichetare a criticilor”, a declarat el pentru Al Jazeera.
„Folosirea frecventă de către Israel a termenului de „antisemitism” a discreditat acuzațiile sale și a demonstrat că acestea sunt folosite doar ca instrument proactiv în scopul intimidarii activiștilor, criticilor și organizațiilor.”
Ambasadorul SUA în Israel, Thomas Nides, a numit raportul „absurd ”, în timp ce purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, s-a opus, de asemenea, concluziilor sale.
„Respingem opinia conform căreia acțiunile Israelului constituie apartheid. Rapoartele departamentului nu au folosit niciodată o astfel de terminologie”, a spus Price marți jurnaliștilor.
Majoritatea evreiască
„De la înființarea sa în 1948, statul Israel a urmat o politică explicită de stabilire și menținere a hegemoniei demografice evreiești și de maximizare a controlului său asupra pământului în beneficiul evreilor israelieni”, se arată în raportul Amnesty International.
După războiul din 1967, în timpul căruia forțele israeliene au ocupat toată Palestina istorică, Israelul „a extins această politică” la Cisiordania ocupată, precum și la Fâșia Gaza, aflată sub un asediu paralizant din 2007.
Astăzi, toate teritoriile controlate de Israel continuă să fie administrate cu „scopul de a aduce beneficii evreilor israelieni în detrimentul palestinienilor, în timp ce refugiații palestinieni continuă să fie excluși”, a spus grupul cu sediul la Londra.
„Raportul nostru dezvăluie adevărata amploare a regimului de apartheid al Israelului. Fie că locuiesc în Gaza, Ierusalimul de Est și în restul Cisiordaniei, fie în Israelul însuși, palestinienii sunt tratați ca un grup rasial inferior și sistematic lipsiți de drepturile lor”, a declarat Agnes Callamard, secretarul general al Amnesty.
Vorbind la o conferință de presă în Ierusalimul de Est ocupat, Callamard a cerut comunității internaționale să ia „poziții hotărâte împotriva crimei împotriva umanității comise pentru a menține sistemul de apartheid”.
„Este cruzimea sistemului – administrarea complexă în evoluție a controlului, deposedării și inegalității [și] incredibila birocratizare detaliată pe care se bazează acel sistem”, a spus ea. „Banalitatea ei și uneori absurditatea mi-au tăiat răsuflarea.
„Concluziile noastre pot șoca și deranja – și așa ar trebui”, a continuat ea. „Unii din cadrul guvernului Israelului ar putea încerca să abată atenția de la ele acuzând în mod fals Amnesty că încearcă să destabilizaze Israelul, sau că sunt antisemiți, sau că evidențiază pe nedrept Israelul. Dar sunt aici pentru a spune că aceste atacuri fără temei, minciuni, invenții asupra celui care transmite mesajul nu vor reduce la tăcere conținutul mesajului într-o organizație de 10 milioane de membri din întreaga lume.”
Israelul trebuie să „demonteze sistemul de apartheid”
Amnesty a cerut Consiliului de Securitate al ONU să impună un embargo cuprinzător asupra Israelului, precum și „sancțiuni specifice, cum ar fi înghețarea activelor oficialilor israelieni cei mai implicați în crima de apartheid”.
Raportul său urmează unei concluzii similare la care a ajuns Human Rights Watch, cu sediul în SUA, care a publicat un raport ( PDF ) în aprilie anul trecut care a constatat că Israelul comite „crime împotriva umanității, apartheid și persecuție” împotriva palestinienilor.
De asemenea, grupul israelian pentru drepturile omului B’Tselem a publicat un studiu în ianuarie 2021 care a constatat că palestinienilor – împărțiți în patru niveluri de tratament inferior – li se refuză dreptul la autodeterminare .
Amnesty a mai dezvăluit că uciderea ilegală a protestatarilor palestinieni în Gaza este poate „cea mai clară ilustrare a modului în care autoritățile israeliene folosesc actele interzise pentru a menține status quo-ul”.
Se referea la o perioadă din 2018 și 2019 în care palestinienii din Gaza au organizat demonstrații săptămânale de-a lungul gardului de separare israelian, cerând dreptul la întoarcere pentru refugiați și încetarea blocadei.
Protestele de atunci au fost întâmpinate cu violență de către forțele israeliene, care au tras cu gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și muniție reală, în mare parte de către lunetiști. Până la momentul în care demonstrațiile au fost suspendate, la sfârșitul anului 2019, forțele israeliene au ucis cel puțin 214 palestinieni, inclusiv 46 de copii, potrivit ONU.
„Răspunsul internațional la apartheid nu trebuie să se mai limiteze la condamnări blânde și echivoce”, a spus Callamard.
„Israelul trebuie să demonteze sistemul de apartheid și să înceapă să trateze palestinienii ca pe niște ființe umane cu drepturi și demnitate egale” – a mai spus ea.
About The Author
