Propunerea de a consolida puterea militară a NATO de-a lungul granițelor Ucrainei, făcută de președintele american, Joe Biden, unora dintre liderii politici est-europeni, ar fi stârnit reacții critice din partea acestora, acțiunea fiind considerată un afront direct adus Rusiei și nu numai – susțin analiștii agenției americane de știri Bloomberg.
”Țările est-europene au reacționat critic la propunerea Staelor Unite conform căreia câțiva aliați ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord s-ar putea întâlni cu reprezentanții Rusiei pentru a discuta consolidarea militară a NATO de-a lungul granițelor Ucrainei” – afirmă sursa citată.
Reprezentantul unui guvern din regiune, susțin analiștii, ”este furios și caută clarificări imediate cu privire la ce anume plănuiește președintele Joe Biden”, potrivit declarației unui diplomat din acea țară, care a preferat să-și păstreze anonimatul.
Un alt diplomat a fost mai direct: ”Neliniștea din flancul estic, unde țările care au fost odată dominate de Uniunea Sovietică se află acum pe linia frontului împotriva unei Rusii agresive, se concentrează exact pe modul de abordare pe care îl pot avea cu Rusia și pe tipurile de concesii care s-ar putea aduce în discuțiile referitoare la garanțiile politice și limitările asupra NATO, precum libertatea de mișcare și capacitatea acesteia de a desfășura acțiuni”.
„Rusia nu ar trebui în niciun caz să aibă un cuvânt de spus cu privire la cine poate sau nu să fie membru NATO”, a declarat joi prim-ministrul estonian Kaja Kallas, într-o conferință de presă. „Cea mai îngrijorătoare dorință a Moscovei este de a împărți Europa în sfere de influență. Ne amintim astfel de momente din propria noastră istorie și nu suntem deloc naivi în această problemă”, a adăugat aceasta.
Biden a spus că speră ca până vineri să anunțe întâlnirea, care va include „cel puțin patru dintre aliații noștri importanți ai NATO”.
Asta irită statele baltice pentru că ridică imediat întrebarea cine va fi exclus, în principal statele din est care au cel mai mult de pierdut în favoarea aliaților vest-europeni.
Ucraina aspiră să devină membră a alianței militare care a fost formată în urma celui de-al Doilea Război Mondial ca bastion împotriva comunismului, deși NATO nu a dat niciun termen pentru aderarea ei.
Președintele rus Vladimir Putin vede însă orice extindere a NATO ca pe o amenințare și a cerut garanții obligatorii că nu se vor depăși „liniile sale roșii”.
Oficialii de la Casa Albă au spus în repetate rânduri – înaintea și după discuția lui Biden cu Putin de marți – că Rusia nu va avea niciun cuvânt de spus cu privire la extinderea NATO.
„Președintele i-a spus lui Putin: O națiune nu poate forța o altă națiune să-și schimbe granița, o națiune nu poate spune alteia să-și schimbe politica și națiunile nu pot spune altora cu cine pot lucra , sau cu cine nu pot lucra”, a declarat miercuri secretarul de presă adjunct principal Karine Jean-Pierre.
Fără îndoială, Biden va păși cu atenție mai departe, promițându-i lui Putin ceva la schimb. Subiectul întâlnirii, a spus el, este „dacă putem stabili sau nu orice acomodare în legătură cu scăderea tensiunii de-a lungul frontului de est”.
Consternarea aliaților est-europeni a apărut în aceeași zi în care Biden a deschis un „summit pentru democrație” virtual, menit să evidențieze și să consolideze legăturile dintre guvernele alese democratic ale lumii. Președintele încearcă să dea dovadă de duritate în fața agresiunii ruse, dar unii din NATO văd ultima sa deschidere către Rusia ca pe o concesie diplomatică.
În urma ieșirii haotice din Afganistan în august, când SUA au semnalat în mod clar că nu mai doresc războaie străine, provocarea pentru administrație aflată încă în primul an este să indice că va acționa dacă liniile roșii, pe care Putin îi place să le testeze, sunt încrucișate.
Biden îl va suna pe președintele ucrainean Volodymyr Zelenskii spre sfârșitul zilei de joi, apoi îi va chema pe liderii așa-numitului grup ”București 9”, aliați din flancul estic, pentru a le oferi detalii despre convorbirea sa din 7 decembrie cu Putin.
Națiunile din Europa de Est au fost multă vreme neîncrezătoare în Rusia, sentiment exacerbat de faptul că majoritatea deciziilor cu privire la regiunea lor au fost luate pe deasupra capului lor. Ei insistă că nu depinde de Rusia sau de orice alt stat ne-membru să influențeze cine este ales să se alăture NATO, a spus unul dintre diplomați.
Toate ţările din flancul estic sunt îngrijorate de ofertă, statele baltice, Polonia şi România fiind cele mai preocupate, a adăugat oficialul.
Discuțiile i-ar putea oferi lui Putin șansa de a împărți și de a guverna, creând o breșă între SUA și Europa, sau chiar între membrii europeni, au spus oficialii, unul descriindu-l drept un mare oportunist. Un altul a spus că guvernele trebuie să aștepte mai multe detalii cu privire la discuțiile propuse, mai scrie Bloomberg.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki, întrebat despre convorbirea lui Biden cu Putin, a declarat reporterilor în timpul unei vizite la Roma că Moscova exploatează o perioadă dificilă pentru NATO. „Cred că, după retragerea din Afganistan, situația în NATO este tensionată, este dificilă și, de asemenea, din păcate, adversarii noștri, și Rusia este unul dintre ei, profită de situație”, a spus el.
Propunerea lui Biden a fost o surpriză dezamăgitoare, potrivit lui Marko Mihkelson, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a parlamentului estonien. El a cerut un impuls diplomatic pentru a bloca desfășurarea unei astfel de întâlniri și, cel puțin, pentru a extinde întâlnirea ca să includă membrii flancului estic al NATO. Orice discuții ar trebui să se refere doar la asigurarea integrității teritoriale a Ucrainei și la înlăturarea amenințărilor militare rusești, a spus el.
Iniţierea discuţiilor sub ameninţarea armei asupra viitorului NATO sau asupra implicării Rusiei ca participant cu drept de veto asupra arhitecturii de securitate a Europei este complet greşită şi este un drum spre incitarea la noi agresiuni, a adăugat el, potrivit Bloomberg.
