Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat că în ședința extraordinară a Guvernului de vineri au fost adoptate cinci dintre proiectele legislative care fac parte din pachetul 2 de reforme.
Cel de-al șaselea proiect, cel referitor la administrația publică, urmează să fie discutat duminică.
Ilie Bolojan și-a exprimat încrederea că până la finalul săptămânii viitoare toate cele șase proiecte vor fi aprobate prin asumarea răspunderii.
”Am încheiat o ședință de guvern extraordinară în care pe ordinea de zi au fost cinci din cele șase pachete, pe care ni le-am propus să le adoptăm prin procedura de asumare a răspunderii. Cel de-al șaselea, pachetul pentru administrație publică, urmează să fie discutat duminică, când foarte probabil vom avea o nouă ședință de guvern, în așa fel încât să urmeze și acest domeniu procedura de asumare a răspunderii, pentru ca la finalul săptămânii viitoare toate cele șase pachete să poată fi adoptate”, a spus Bolojan, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.
Vârsta de pensionare pentru magistrați va crește treptat la 65 de ani, iar pensia va fi de 70% din salariu
Vârsta de pensionare pentru magistrați va crește treptat la 65 de ani, iar pensia procurorilor și judecătorilor nu va depăși 70% din ultimul salariu, potrivit proiectului de lege adoptat de Executiv, a declarat, vineri, premierul Ilie Bolojan, în cadrul briefingului de presă.
“Acest proiect de lege rezolvă două din cele trei probleme majore care țin de partea de eficiență și de echitate a acestui domeniu, respectând independența Justiției”, a spus șeful Executivului.
El a apreciat că situația până în acest moment a dus la “acumulări negative”, dând exemplu faptul că pensionarea la o vârstă a unei maturități profesionale “nu mai poate continua”.
“Când ai 48 de ani, când ai maturitatea profesională, poți să asiguri pentru mulți ani înainte servicii publice pentru cetățenii țării noastre. Practic, acest proiect prelungește vârsta de pensionare la vârsta standard, până la 65 de ani, și acordă o perioadă tranzitorie în așa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii zece ani, așa cum este propus în acest pachet”, a arătat el.
Pachetul legislativ care privește Justiția abordează și valoarea pensiei în magistratură.
“Am avut o situație anormală, care nu se regăsește nicăieri în sistemul de pensii general, nici în România, nici în alte țări europene, și anume ca valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată”, a arătat șeful Executivului, care a afirmat că, în prezent, pensia unui procuror sau judecător poate ajunge până la 6.000 de euro.
“În formula propusă de lege pensia în magistratură nu va putea depăși valoarea de 70% din ultimul salariu”, a spus el, adăugând că aceasta este cea mai mare pensie dintre toate categoriile de muncă în domeniul public, dar aceasta este o formulă “mult mai echitabilă”.
Nazare: Impactul pachetului fiscal adoptat vineri este de 3,7 miliarde de lei, iar al celorlalte pachete de 6,9 miliarde de lei
Impactul bugetar al pachetului fiscal adoptat de Guvern este de 3,7 miliarde de lei, iar impactul tuturor celorlalte pachete fiscale prezentate la acest moment este de 6,9 miliarde de lei, a declarat, vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în cadrul unui briefing de presă după aprobarea în ședința extraordinară a Guvernului a cinci proiecte legislative dintre cele șase care fac parte din pachetul 2 de reforme.
Cel de-al șaselea proiect, cel referitor la administrația publică, urmează să fie discutat duminică.
“Prin pachetul fiscal pe care l-am aprobat, astăzi, România face un pas decisiv pentru a parcurge cu bine următoarele examene din septembrie și octombrie. E un pas extrem de important pentru a depăși această perioadă economică dificilă prin care trecem. Foarte multe din prevederile acestui pachet erau lucruri care fie erau asumate în PNRR în varianta inițială, acum patru ani, dar angajamentele n-au fost duse la bun sfârșit, fie erau multe alte chestiuni legate de combaterea evaziunii, de insolvență, de modul în care tratăm și respectăm contribuabili”, a afirmat ministrul Finanțelor.
Potrivit acestuia, pachetul doi fiscal pune în practică noi reguli în privința colectării ANAF.
“Acest pachet doi reușește să rezolve niște probleme structurale legate de modul în care colectăm bani publici, de modul în care tratăm firmele în insolvență, de modul în care tratăm eșalonările, regândim eșalonările la nivelul ANAF, astfel încât să fie corecte. El rezolvă o plajă foarte mare de probleme despre care s-a vorbit mult, dar care n-au fost până acum adoptate. Suntem perfect conștienți că măsurile din pachetul doi nu sunt măsuri ușoare, sunt chestiuni care au fost amânate foarte mult timp și bineînțeles că românii resimt asta, companiile resimt asta pentru că dozajul acestor măsuri este foarte intens. Aceasta se întâmplă pentru că a fost amânat de ani și ani de zile”, a explicat Nazare.
Șeful finanțelor a precizat că Guvernul este nevoit să adopte aceste măsuri fiscale în vederea evaluării Comisiei Europene, care va avea loc în octombrie.
“Suntem nevoiți să luăm aceste măsuri în acest moment pentru a proteja România, companiile, pe români, de o situație mult mai dificilă prin care am putea trece dacă ne-am pierde calificativul de investiții, care ar însemna taxe mult mai mari, măsuri mult mai dure, ar însemna o libertate mult mai mică de a lua deciziile pe care noi le considerăm bune și noi le considerăm optime pentru România în acest moment”, a subliniat ministrul de Finanțe.
Acesta s-a declarat optimist că țara noastră va trece cu bine și de evaluarea agențiilor de rating.
“Sunt optimist că în evaluarea următoare, din septembrie, a agenției de rating Moody”s, în urma discuțiilor purtate în ultima săptămână, eforturile pe care le-am făcut vor fi evaluate în mod corect. Sunt optimist, după adoptarea acestui pachet 2, că suntem mult mai aproape de momentul în care să trecem cu bine de luna octombrie, să protejăm posibilitatea de a folosi toate fondurile europene anul viitor, care era în pericol, și la Consiliul din iulie, și rămâne în pericol și la Consiliul din octombrie, și să deschidem calea către măsuri care să încurajeze investițiile. Aceste măsuri există deja în acest pachet și o măsură foarte importantă este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companii românești și companii străine, le trata pe toate la fel”, a precizat ministrul Nazare.
Conform acestuia, noul sistem de impozitare propus tratează punctual cheltuielile companiilor multinaționale care sunt sensibile.
“Vorbim de cheltuieli de management, vorbim de consultanță, vorbim de proprietate intelectuală și atragem atenția asupra unei mai bune monitorizări acestor cheltuieli, tocmai pentru a trata exact acele puncte sensibile și nu întreaga dezvoltare a unei companii multinaționale. Pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii, iar aceste investiții, din momentul implementării acestui impozit pe cifra de afaceri, investițiile private au scăzut și suntem perfect conștienți că investițiile private sunt cheia succesului. Sunt de trei ori mai mari decât investițiile publice și avem nevoie de ele mai ales în această perioadă dificilă economic și mai ales în acest în acest an și anul viitor, fie că sunt din fonduri private, fie că sunt din PNRR, fie că sunt din fonduri europene”, a afirmat ministrul.
Acesta a mai declarat că pachetul doi prevede măsuri de combatere a evaziunii fiscale, de regândire a insolvenței, de creștere a colectării și “de instituire a unui tratament corect pentru contribuabilii corecți care își plătesc taxele, care își respectă creditorii și care vor să dezvolte România”.
Radu Oprea anunță scăderea numărului de membri în consiliile de administrație ale companiilor de stat și reducerea indemnizațiilor
Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a prezentat vineri măsurile de reformă pentru companiile de stat, anunțând scăderea numărului de membri în consiliile de administrație și reducerea semnificativă a indemnizațiilor.
“Propunem prin această revizuire a Legii 109 scăderea numărului de membri în consiliile de administrație de la șapte la cinci, de la cinci la trei și, de asemenea, reducerea indemnizațiilor în procente semnificative, începând cu regiile mici, unde membrii neexecutivi ai consiliilor de administrație pot primi o indemnizație compusă din maxim două salarii medii brute pe ramură, conform datelor INS. Membrii executivi – până la maxim trei salarii medii brute. Aici intervine un element de noutate: componenta variabilă este plafonată la maxim două salarii medii brute pe an, o singură dată pe an”, a spus Oprea, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.
Indemnizațiile directorilor vor fi plafonate la maxim trei salarii medii brute. Și în acest caz, componenta variabilă va fi plafonată la maxim două salarii medii brute pe an, o singură dată pe an.
“Directorii sunt în aceeași situație ca membrii executivi: până la maxim trei salarii medii brute și două în componenta variabilă, o dată pe an. Ne-am asigurat că nu se va putea face un cumul pentru acei membri ai consiliilor de administrație care sunt și directori. Am clarificat textul de lege, astfel încât să nu există nicio interpretare. Lucrurile merg în aceeași logică. Componenta variabilă este cea care a fost redusă drastic la maxim două salarii medii brute pe lună, pe ramura respectivă, conform datelor INS, dar care se iau o singură dată pe an”, a spus Radu Oprea.
Secretarul general al Guvernului a apreciat că măsurile permit atragerea managerilor performanți către companiile de stat, menținând însă “echilibrul” necesar în societate.
De asemenea, se modifică ponderea indicatorilor de performanță, astfel încât indicatorii financiari vor reprezenta între 50 și 75% din evaluare, iar cei nefinanciari între 25 și 50%.
“Avem o reașezare între ponderea indicatorilor financiari și indicatorilor nefinanciari; indicatori care au fost definiți împreună cu OCDE, care au fost consultanții României în tot acest proces. Vă aduc aminte că a existat o achiziție directă a Comisiei Europene, a serviciilor OCDE pentru această reformă a guvernanței corporative – fonduri plătite direct de la Bruxelles, pe o aplicație făcută de către colegii mei din Secretariatului general al Guvernului. Parte a acestor documente pe care OCDE ni le-a pus la dispoziție în calitatea lor de consultanți au fost inclusiv partea de indicatori de performanță făcuți de PricewaterhouseCoopers”, a spus el.
Vor crește, de asemenea, cerințele față de firmele specializate de recrutare, care vor trebui să aibă mai mulți specialiști pe diverse domenii.
“Astfel, recrutarea va fi făcută de mai multe firme care vor participa la astfel de procese de selecție a managerilor, fie în consiliile de administrație, fie ca directori”, a spus el.
Au fost adoptate prevederi pentru organizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), pentru a deveni mai eficientă, a precizat Radu Oprea.
Oprea a subliniat că măsurile de reformă pentru companiile de stat sunt cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, proces început de mai multă vreme sub coordonarea Secretariatului general al Guvernului.
“Având în vedere realitatea României de astăzi, discuțiile care au apărut în spațiul public, am venit în dialog cu Comisia Europeană și cu OCDE, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată când am discutat despre guvernanță corporativă, cu câteva modificări la Legea 109, pentru a aduce la realitatea societății românești de astăzi unii indicatori de performanță și mai ales remunerațiile pe care le primesc astăzi cei care sunt în consiliile de administrație, membrii executivi, neexecutivi, inclusiv managementul companiilor”, a spus Oprea.
Jurca: ASF, ANRE și ANCOM trebuie să propună reduceri de personal și reducerea indemnizației pentru conducere cu 30%
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) trebuie să propună reduceri de personal și reducerea indemnizației pentru conducere cu 30%, a declarat, vineri, șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, la finalul ședinței Executivului.
Propunerea de lege adoptată vineri de Guvern, a spus Mihai Jurca, “reduce din inechități și contribuie la efortul pe care companiile și populația îl fac în această perioadă”.
El a anunțat că până la finalul lunii octombrie conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină în Parlament cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate și cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri.
“Analiza o fac aceste autorități administrative autonome pe baza unor criterii clare, care să reducă suprapunerile, să crească eficiența sau să reducă unele elemente de risipă”, a adăugat Jurca.
Șeful Cancelariei premierului a spus că este așteptată, până la finalul lunii octombrie, o reducere a indemnizațiilor cu 30% pentru conducere și reducerea indemnizațiilor și a salariilor personalului cu 30%.
Totodată, propunerea legislativă stabilește un cuantum maxim pentru bonusurile pe care conducerile companiilor le pot oferi.
“Noi stabilim astăzi un cuantum maxim de două salarii brute pentru aceste bonusuri și ele se pot acorda în situația atingerii unor indicatori de performanță și în situația în care există condiții bugetare corecte la nivel național”, a afirmat el.
Rogobete, după adoptarea pachetului pe sănătate: Nu ne așteptăm să avem o tăiere de cheltuieli, ci să menținem bugetul existent
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a prezentat, vineri, proiectul de măsuri în domeniul sănătății adoptat de Guvern, subliniind că nu se așteaptă o tăiere a cheltuielilor, ci menținerea bugetului existent, fără “ridicarea” lui “mai mult decât este” în prezent, adăugând că “regândirea și realocarea resurselor într-un mod mai eficient pot veni în sprijinul pacienților”.
“Principalele modificări aduse se referă la reorientarea pacienților din zona de spitalizare continuă în zona de medicină primară și medicină de ambulatoriu de specialitate. O altă modificare importantă, care, credem noi, va duce la creșterea performanței unităților sanitare, se referă la regândirea indicatorilor de performanță și de reevaluare anuală pentru managerii unităților sanitare și, sigur, modul de ocupare al funcțiilor de conducere pentru secțiile clinice din spitalele publice din România. Mai exact, în spitale, șefii de secție nu vor mai fi numiți direct de către universități, ci vor ocupa poziția de conducere printr-un concurs”, a afirmat Rogobete, la briefingul după ședința de Guvern în care au fost adoptate 5 proiecte pentru care Executivul își va asuma răspunderea în Parlament.
Ministrul a explicat că, pentru numirea șefilor de secții din spitale, se va ține cont dacă este vorba despre o secție cu profil universitar, educațional sau de cercetare, subliniind că este absolut necesar ca șeful secției să fie cadru didactic.
“Nu se pune problema de a separa rolul universităților de medicină în spitalele clinice din România, însă ocuparea poziției de șef de secție se va face printr-un concurs bazat pe indicatori de performanță, care vor fi evaluați, la rândul lor, anual, de către comitetul director al unității sanitare, condiția minimală pentru ocuparea poziției de șef de secție este de a fi cadru universitar, dar nu cel mai mare în grad, ci un cadru universitar cu funcție de predare”, a mai explicat Rogobete.
Ministrul a mai spus că o altă modificare importantă se referă la medicina primară, la modul în care se vor deconta serviciile în cabinetele de medicină de familie, adăugând că medicii de familie reprezintă “stâlpul sistemului de sănătate, pentru că ei sunt poarta de intrare a pacienților în sistemul de sănătate”.
Potrivit lui Rogobete, se dorește o regândire a procentelor în care se asigură modul de finanțare, menționând că până în anul 2027 20% din bugetul alocat se va duce pe decontarea bugetului per capita, pentru listele pacienților, care reprezintă o sumă fixă, iar 80% va fi decontat în funcție de numărul de servicii pe care medicii de familie le fac și le raportează în sistemul CNSAS.
Ministrul a estimat o economie de 3,1-3,2 miliarde de lei în anul 2026, menționând că banii vor fi redirecționați către programele de sănătate și către alte activități medicale.
“Am spus că în sănătate nu ne așteptăm să avem o tăiere de cheltuieli, ci ne dorim să menținem bugetul existent și să nu îl ridicăm mai mult decât este, pentru că, după cum bine cunoașteți, în ultimii patru ani de zile bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aproape că s-a dublat. De la aproape 45 de miliarde lei, am ajuns la aproape 80 de miliarde lei în 2025 și, cu toate acestea, în multe unități sanitare și multe zone din sănătate, în continuare, există lipsuri importante în ceea ce privește zona de medicamente, zona de consumabile, materiale sanitare și așa mai departe. Ori regândirea și realocarea resurselor într-un mod mai eficient pot veni sigur că în sprijinul pacienților”, a afirmat ministrul.
Rogobete a mai spus că aceste economii vor fi regăsite în creșterea punctului de plată pentru ambulatoriile de specialitate.
“În discuțiile inițiale pe care le-am avut, am văzut că există o nemulțumire justificată din partea colegilor cu practică independentă, în care am încercat să introducem creșterea punctului în ambulatoriu la 6,50 lei de la 1 octombrie, însă anvelopa bugetară disponibilă nu ne permite să facem acest lucru în acest an, motiv pentru care, odată cu aplicarea măsurilor despre care am discutat, se va ajunge la o economie care apoi poate fi redistribuită de la 1 ianuarie 2026, respectiv de la 1 ianuarie 2027, când punctul de plată în ambulatoriile de specialitate va ajunge la 8 lei”, a adăugat ministrul Sănătății.
El a mai menționat că o altă măsură se referă la “influențele salariale în unitățile sanitare publice”, menționând că acestea vor fi alocate direct proporțional cu numărul de servicii și cu metodologia criteriilor de performanță care va fi elaborată prin Hotărâre de Guvern în 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.
Metodologia va ține cont de ponderea cheltuielilor de personal în unitatea sanitară, de ponderea cheltuielilor pentru serviciile medicale, de numărul de servicii medicale și de complexitatea cazurilor, a adăugat el.
“Pe scurt, atunci când într-o unitate sanitară anvelopa salarială va depăși anvelopa alocată pentru serviciile medicale, va exista un indicator de ajustare negativă a bugetului alocat pentru influențe, spitalul fiind în această situație motivat să desfășoare mai multe servicii, astfel încât să acopere acel buget care se ajustează negativ”, a mai explicat ministrul.
El a anunțat și creșterea programului de lucru pentru ambulatoriile de specialitate din unitățile sanitare publice. De asemenea, se mărește procentul pentru clawback, atât pentru medicamentele generice, cu 0,6%, cât și pentru cele inovative, cu 1,7%, a mai spus Rogobete.
Guvernul a adoptat cinci dintre proiectele legislative care fac parte din pachetul 2 de reforme, printre care și cel privind sănătatea, pentru acestea Executivul urmează să-și angajeze răspunderea în Parlament la începutul săptămânii viitoare.
About The Author
