duminică, septembrie 19, 2021
AcasăAgenda ZileiCum s-a ajuns la interzicerea mitingurilor spontane. Explicații ale deciziei

Cum s-a ajuns la interzicerea mitingurilor spontane. Explicații ale deciziei

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, la începutul săptămânii, că adunările publice trebuie declarate în prealabil, atunci când urmează să se desfăşoare în pieţe ori pe căi publice sau în alte locuri din vecinătatea sediilor sau imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. Decizia e obligatorie.

Instanţa supremă a decis că există obligaţia de declarare prealabilă a adunărilor publice, atunci când acestea urmează să se desfăşoare în pieţe ori pe căile publice, respectiv drum public, parte carosabilă şi trotuar, sau în alte locuri situate în imediata vecinătate a sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. Decizia instanţei supreme este obligatorie.

Cum s-a ajuns la interzicerea mintingurilor spontane

Hotărârea a fost luată după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată de Curtea de Apel Bucureşti pe această temă. Hotărârea a fost luată după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de Curtea de Apel București pe această temă. Sesizarea a fost făcută de C.A.București în iulie 2018, la solicitarea asociației Evoluție în Instituție.

Curtea de Apel din București a solicitat ICCJ să aprobe un recurs în interesul legii care să devină odată cu publicarea lui în Monitorul Oficial obligatoriu pentru toate instanțele din România.

Iar în varianta propusă de Curtea de Apel exista acea obligație de a confirma amenzile date de Jandarmerie pentru proteste nenotificate ce au avut loc în proximitatea sau în piața din apropierea unei instituții. Această soluție propusă de judecători a fost aprobată luni de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Reacția #rezist

Protestatarii #rezist spun că decizia de luni a instanţei supreme potrivit căreia adunările publice trebuie declarate în prealabil la primării limitează dreptul cetăţenilor de a protesta spontan. Protestatarii mai spun că vor da statul român în judecată la CEDO.

Protestatarii #rezist, după decizia privind declararea obligatorie a mitingurilor: Dăm statul în judecată
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia de astăzi (luni -n.r.), a limitat dreptul cetăţenilor de a protesta spontan. Judecătorii ICCJ au admis recursul în interesul legii, promovat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti la solicitarea asociaţiei Evoluţie în instituţie, şi au decis că orice adunare publică trebuie declarată în prealabil la Primărie. Astfel, caracterul spontan al protestului, care apărea stipulat până acum în art. 3 din Legea 60/1991, nu mai este valabil, chiar dacă adunarea publică se desfăşoară în exteriorul unei instituţii de interes public”, se arată într-un comunicat, transmis, luni de Evoluţia în Instituţie, asociaţie condusă de protestatatrul Cristian Dide.

Ce spune judecătorul Dănileț

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunțat luni că „admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi, în consecinţă, stabileşte că: în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 prima teză din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată, cu referire la dispoziţiile art. 26 alin. (1) lit. a) şi d) din aceeaşi lege, există obligaţia de declarare prealabilă a adunărilor publice, atunci când adunările urmează să se desfăşoare în pieţe ori pe căile publice (drum public, parte carosabilă şi trotuar) sau în alte locuri prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991, situate în imediata vecinătate a sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2018”.

Judecătorul Cristi Danileț explică decizia judecătorilor supremi:

„LEGISLAȚIE: Art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991 prevede: „Adunările publice – mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, competiţii sportive, procesiuni şi altele asemenea -, ce urmează să se desfăşoare în pieţe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza numai după declararea prealabilă prevăzută de prezenta lege”. Iar art. 3 alin. (1) din Legea 60/1991 prevede: „Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările (…) care se desfăşoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat”.

Pe blogul său, Cristi Dănileț a mai realizat o serie de explicații în legătură cu decizia judecătorilor.

PROBLEMĂ: Trebuie declarație prealabilă la Primar dacă se face o manifestație pe stradă în fața unei instituții? Dilema e provocată de faptul că pentru primul aspect ar trebui declarată adunarea, pentru al doilea nu.

SOLUȚIE: ICCJ, prin decizia 19/15.10.2018, a admis sesizarea și a decis că există obligația de declarare prealabilă a adunărilor publice, atunci când ele urmează să se desfășoare în piețe, pe căile publice (drum public, carosabil, trotuar) ori în alte locuri în aer liber, situate în imediata vecinătate a sediilor persoanelor juridice de interes public sau privat. https://goo.gl/1L6XjT
Odată cu publicarea motivării în M.Of, decizia devine obligatorie pentru oricine.

TRADUCERE: Prin urmare, dacă o adunare publică se desfăşoară în exterioriul sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat, iar acest exterior coincide cu unul dintre locurile indicate în art. 1 alin. (2) din lege, adunarea trebuie declarată în prealabil.

OBSERVAȚIE: Curtea Constituţională a spus deja că introducerea condiției de declarare prealabilă a adunării nu contravine Constituției (decizia 687/2016 par. 19); la fel spune și CEDO (Hotărârea din 28 noiembrie 2007 pronunţată în cauza Balçik şi alţii împotriva Turciei). Tot CCR a spus că organizarea unor adunări constituie contravenţie numai dacă acestea sunt nedeclarate, neînregistrate sau interzise (decizia 1351/2010).

ATENȚIE:
– Legea nu se referă la „autorizare” din partea Primarului, ci doar la „declarare prealabilă” către primar din partea organizatorilor; după această declarare, Primarul poate decide interzicerea adunării făcută cu 48 ore înainte;
– Scopul declarării prealabile nu este obținerea acordului din partea Primarului, ci este acela ca autorităţile publice (primari, unităţi de jandarmi competente teritorial, poliţia locală) să acorde sprijin de specialitate la cererea organizatorilor, astfel ca manifestarea să nu se soldeze cu acte de dezordine ori violențe:
– Evident, dacă e vorba de adunări spontane, lipsind deci orice formă de organizare, dispozițiile arătate de mai sus nu sunt aplicabile.”, conchide judecătorul Danileț.

Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai accesate