Curtea de Apel București a respins cererea DNA de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu două întrebări preliminarii privind prescripția faptelor în dosarul Hidroelectrica, în care Elena Udrea este acuzată că i-ar fi cerută 5 milioane de dolari omului de afaceri Bogdan Buzăianu, iar banii ar fi ajuns la PDL, potrivit Rador.
Instanța Curții de Apel București se va pronunța cu privire la prescripție și vinovăHidroelectricasdedție, după ce pe 21 iulie acest an ar putea să o audieze din nou pe Elena Udrea. ”Amână cauza pentru a da posibilitatea inculpatei Udrea Elena să-şi precizeze poziţia în ceea ce priveşte dreptul său de a da sau nu declaraţie”, se arată pe portalul CAB.
În acest dosar Elena Udrea este acuzată că a acceptat promisiunea făcută prin intermediar de omul de afaceri în anul 2011 de a primi banii pentru a-și exercită influența asupra unor factori de decizie din Ministerul Economiei și Hidroelectrica în vederea menținerii în condițiile deja negociate a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie. În opinia unuia dintre avocații săi, faptele de care este acuzată în acest dosar Elena Udrea s-ar fi prescris din 2019.
La termenul din 30 iunie 2022, DNA a solicitat suspendarea Dosarului Hidroelectrica până când judecătorii europeni vor răspunde la următoarele două întrebări referitoare la deciziile CCR privind prescripția:
- „Dacă practica instanțelor naționale de a interpreta o decizie obligatorie a CCR – care declară numai în parte o dispoziție legală ca neconstituțională (respectiv reglementarea cauzelor de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale), în sensul aplicării acelei dispoziții în forma indicate de Curtea Constituțională drept conformă Constituției, dar neprevăzută în mod expres în lege, respectă dispozițiile art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și principiul securității juridice?”
- „Dacă Decizia 2006/928 și art. 325 alin.1 din TFUE trebuie interpretate în sensul că impun instanței naționale să nu aplice jurisprudența obligatorie a CCR care schimbă modul de aplicare a unei decizii anterioare a aceleiași Curți (respectiv deciziei din 2018), în sensul nerecunoașterii existenței unor cauze de întrerupere a cursului prescripției extinctive și contrar jurisprudenței constante a instanțelor naționale care recunoștea existența acestor cauze de întrerupere a cursului prescripției în forma apreciată inițial de CCR drept constituțională, cu consecința creării unui risc sistemic de impunitate pentru toate fraudele cu TVA sau privind fonduri europene, ori infracțiunile de corupție la nivel înalt?”.
About The Author
