Vineri, 1 mai 2020, Ministerul Sănătății a lansat ”pe repede înainte” o licitație pentru 4 contracte de furnizare materiale sanitare destinate Republicii Moldova – în cadrul unui ajutor oferit de statul român.
Motivația oferită chiar de premierul Ludovic Orban: ”Ne grăbim pentru că trebuie să donăm celor din Republica Moldova. Să vedem cine câștigă licitația”.
Marți, 5 mai, Ministerul Sănătății a anunțat câștigătorii licitației, doar două dintre cele patru contracte fiind atribuite. Contractul pentru achiziția de medicamente a fost câștigat de Unifarm, având o valoare de 1.792.536 lei, iar firma Stimpex S.A. a câștigat un contract de 249.288 lei pentru izolete cu presiune negativă.
Achiziția de echipamente de protecție, precum și cea de substanțe dezinfectante au fost anulate de minister, ambele din același motiv: “a fost depusă o singură ofertă declarată neconformă.”
În aceeași zi, marți 5 mai, Ministerul Sănătății a lansat din nou procedura pentru achiziția de echipamente și dezinfectanți, cu termen de depunere oferte până a doua zi, la ora 10.00. Criteriul de atribuire stabilit: “raport termenul de livrare cel mai scurt și prețul cel mai scăzut. ”În cazul ambelor tipuri de produse câștigătorul a fost tot Unifarm, care s-a angajat că va livra echipamente medicale în valoare de 12.696.229 lei și substanțe antiseptice și dezinfectante în valoare de 1.757.987 lei.
Pe 6 mai camioanele cu produse medicale plecau către Republica Moldova, în prezența premierului și a ministrului Nelu Tătaru.
Presa a semnalat deja, chiar în ziua anunțării câștigătorilor licitatiei pentru primele două contracte, ciudățeniile afacerii.
Era pentru prima dată când se anunța o licitație într-o zi liberă (vineri 1 mai) continuată cu un weekend, lăsând, practic, o singură zi lucrătoare (ziua de luni) pentru depunerea ofertelor de participare. După modul și graba în care a fost organizată, dar și după numele firmelor desemnate cîștigătoare (Unifarm și Stimpex) licitația părea a fi extrem de dubioasă, o licitație cu câștigător desemnat înainte de a fi începută. Unifarm, susținea presa, avea pe stoc produse achiziționate anterior, prin intermediari, la prețuri ridicate, pe care le refuzau spitalele românești pentru că ar fi fost neconforme.
”Produsele au fost predate în custodie înainte de incheierea contractelor”
La mai puțin de o lună, Curtea de Conturi avea să inceapă un control la Ministerul Sănătății și să confirme suspiciunile. Printre obiectivele controlului s-a aflat și ”acțiunea de ajutor umanitar pentru Republica Moldova”.
Astfel, între 02.06-02.07.2020 Curtea de Conturi a desfășurat ”Controlul modului de gestionare a resurselor publice pe perioada stării de urgență” la Ministerul Sănătății, finalizat prin Raportul de control nr. 938/02.07.2020.
Concluziile sunt fabuloase și relevă o cu totul altă fațetă a situației de fapt.
Deși contractele cu C.N. UNIFARM S.A. au fost încheiate și vizate CFP în data de 06.05.2020, „produsele au fost predate de către acesta în custodia IGSU cu o zi înainte (respectiv 05.05.2020)”, iar „în cazul echipamentelor de protecție și substanțelor dezinfectante, la data predării acestora în custodie, procedura de achiziție nu a fost finalizată”, susțin auditorii Curții de Conturi.
”C.N. UNIFARM S.A. a procedat la vânzarea măștilor către Ministerul Sănătății cu un adaos comercial superior, respectiv de 71%, comparativ cu adaosul comercial mediu de 12,90% practicat de către companie la comercializarea produselor specifice combaterii pandemiei cu coronavirus în perioada 15.03 – 15.05.2020. Astfel, prin achiziția la prețuri superioare, Ministerul Sănătății a efectuat angajamente suplimentare în suma de 2.875.160 lei, reprezentând diferența între valoarea de vânzare (8.475.000 lei, fără TVA) și valoarea care ar fi rezultat din aplicarea adasului comercial mediu practicat de C.N. UNIFARM S.A. în raport cu alți clienți (12,90% – 4.960.000 lei)” – se mai afirmă în Raportul de control.
Așadar, UNIFARM aproape că primește cadou de la Ministerul Sănătății un contract de 8.475.000 lei, fără TVA. Numai că societatea Unifarm este deținută de statul român prin Ministerul Sănătății. Cu toate acestea, Unifarm SA vinde către instituția care o deține (!) marfă cu adaos de 71%, adică de peste 5 ori mai mare decât dacă o vindea unui terț!!!! Marfă care era achiziționată din banii aceluiași stat român dați Unifarm prin următoarea schemă: la data de 5 martie 2020 AGA Unifarm SA (adică reprezentanții statului român) decide deschiderea unui credit de tip revolving la EXIMBANK în sumă de 15 milioane euro pentru achiziția în regim de urgență de materiale, echipamente medicale și paramedicale, aparatură și echipamente medicale necesare ca urmare a crizei cauzate de coronavirus. Garanțiile aduse de AGA Unifarm pentru acest credit au fost: garanție în numele și în contul statului de 70% din valoarea plafonului aprobat, ipotecă mobiliară de rang 1 asupra creanțelor prezente și viitoare provenite din contractele comerciale dintre Unifarm și clienții săi precum și o scrisoare de susținere semnată de ministrul sănătății (pe atunci Victor Costache).
Prin urmare, marfa cumpărată pe banii statului, este revândută, de această dată, aceluiași stat, cu un adaos comercial uriaș, iar Ministerul Sănătății, sub bagheta lui Nelu Tătaru, este de acord și participă activ la această adevărată ”schemă Ponzi”.
Cazul este, clar, de competența DNA. Dealtfel, într-o altă speță, directorul general al Unifarm, Adrian Ionel, este deja acuzat de către DNA pentru infracțiuni de corupție pentru că, printre altele, se afirmă într-un comunicat DNA, ” ar fi pretins 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziție a echipamentelor de protecție împotriva infectării cu virusul COVID 19 (250.000 de combinezoane și 3 milioane de măști chirurgicale)„
”Izoletele de la Stimpex nu sunt folosite pentru COVID-19”
Revenind la ajutorul umanitar, din Nota verbală a Ambasadei Republicii Moldova privitoare la produsele livrate, auditorii Curții de Conturi au concluzionat că „nu toate produsele care au făcut obiectul ajutorului umanitar se regăsesc în lista anexată la aceasta”. În plus „recepția produselor a fost efectuată înainte de semnarea contractelor, în vama Băneasa, unde produsele erau deja încărcate în mijloacele de transport IGSU” și că „recepția nu a fost efectuată conform prevederilor legale în vigoare”.
Referitor la cele 10 izolete au rezultat neconcordanțe „în ceea ce privește data recepției, unele documente precizând data de 05.05.2020, altele data de 06.05.2020”, dar și diferențe „în ceea ce privește componentele/prețul unitar al componentelor sistemului înscris în factură și, respectiv în oferta tehnică și financiară parte a contractului”.
Raportul Curții de Conturi a fost publicat integral în exclusivitate aici.
Sigur, să zicem că o mare parte din probleme se datorează urgenței și grabei de a ajuta Republica Moldova, aflată în nevoie. Numai că iată cum au primit cei aflați în nevoie ajutorul grabnic acordat: „Izoletele nu se folosesc la COVID-19. Asta nu o spun eu, ci experții în domeniu. Ele vor fi folosite la alte boli. Noi apreciem gestul României, inclusiv venirea acestor izolete”, a declarat ministrul Sănătății Viorica Dumbrăveanu, potrivit Agora.MD.
Cine a livrat izoletele?
SC STIMPEX SA este firma care, în colaborare cu ROMARM, a dezvoltat și finalizat în luna martie prototipul izoletei românești. Tot STIMPEX livrează și autospeciale pentru MAI (contractul nr. 209545 din 6 martie 2020 în valoare totală de 5.224.943 euro cu TVA). STIMPEX are o pleiadă de acționari cu pedigree.
Spre exemplu Cristian Toroipan este cunoscut ca fiind văr cu Liviu Luca și asociat la SC Global Video Media (alături de liderul sindical Eugen Luha – președintele Federației Sindicatelor Gaz-România și de celebra PSV Company) și ca fiind unul din asociații SC Realitatea Media SA, unde s-a copt unul dintre liderii de vârf ai PNL.
În 2019, STIMPEX a fost una din cele 3 firme (alături de binecunoscuta DELTAMED și de ROMPRIM) care au semnat cu IGSU un contract-cadru cu o valoare totală cuprinsă între 15.841.400 și 17.490.000 euro.
About The Author
