Președintele francez, Emmanuel Macron, a criticat duminică intenția președintelui SUA, Donald Trump, de a anexa Groelanda și a exprimat “solidaritatea europeană” față de acest teritoriu autonom danez în timpul vizitei sale în insula arctică, transmite France Presse.
Macron este primul șef de stat străin care vizitează acest teritoriu, de patru ori mai mare decât Franța și acoperit în proporție de 80% de gheață, de când președintele american Donald Trump a amenințat să-l anexeze.
“Am venit (…) pentru a exprima solidaritatea Franței și a Uniunii Europene față de suveranitatea și integritatea teritorială a acestui teritoriu și pentru a răspunde provocărilor sale, care sunt cele ale creșterii economice, urgenței climatice și educației”, a declarat Macron în prezența șefei guvernului danez, Mette Frederiksen, și a premierului groelandez, Jens-Frederik Nielsen.
Vorbind în fața jurnaliștior, liderul francez și-a exprimat dezacordul față de intenția lui Donald Trump de a prelua controlul asupra acestui teritoriu autonom, subliniind că “nu asta fac aliații”.
Președintele american, invocând motive de “securitate internațională”, aspiră să preia controlul asupra asupra acestei insule, cea mai mare din lume și bogată în metale rare, prin toate mijloacele, inclusiv militare, dacă este necesar.
Emmanuel Macron a vizitat mai întâi o fregată daneză, unde a trecut în revistă trupele daneze înainte de o întâlnire cu liderii danez și groenlandez.
Șefa guvernului danez a salutat această “dovadă concretă de unitate europeană”.
Vizita la hidrocentrală finanțată de Uniunea Europeană a trebuit să fie anulată din cauza vremii nefavorabile.
Vance: Danemarca “nu a făcut o treabă bună”
Primirea făcută președintelui francez a contrastat puternic cu cea rezervată vicepreședintelui american JD Vance la 28 martie. Acesta din urmă a trebuit să-și limiteze prezența la baza militară americană de la Pituffik, pe coasta de nord-vest a Groenlandei, în fața protestelor provocate de vizita sa.
Populația, de 57.000 de locuitori, este predominant inuită și respinge orice perspectivă de a deveni americană. De asemenea, Danemarca insistă că Groenlanda “nu este de vânzare”.
În timpul vizitei sale, JD Vance a acuzat Danemarca că “nu a făcut o treabă bună pentru locuitorii Groenlandei”, în special din punct de vedere economic, și că “nu le-a asigurat în mod corespunzător securitatea”.
Baza Pituffik, care se află pe cea mai scurtă traiectorie a rachetelor între Rusia și Statele Unite, este o verigă esențială în sistemul de apărare antirachetă al SUA.
Arctica devine, de asemenea, o miză de securitate în cursa pentru pământuri rare și noi rute de transport maritim, devenite posibile datorită încălzirii globale.
În fața amenințărilor din toate părțile, Danemarca a anunțat că va cheltui două miliarde de euro pentru a consolida securitatea în Arctica.
La rândul său, NATO urmează să înființeze un centru de comandă și control al operațiunilor aeriene (AOCC) în Norvegia, deasupra Cercului Polar Arctic, în timp ce Rusia încearcă să își consolideze puterea militară în regiune.
Muntele Nunatarsuaq
Cu câteva zile înainte de vizita prezidențială, două nave militare franceze au navigat de-a lungul Groenlandei spre nordul îndepărtat pentru a se familiariza cu operațiunile din zona arctică.
Dacă vremea va permite, Emmanuel Macron urmează să vadă cu ochii lui impactul tot mai mare al încălzirii globale asupra unui ghețar de pe Muntele Nunatarsuaq, la aproximativ treizeci de kilometri de capitala Groenlandei, Nuuk.
Între 15 și 21 mai, gheața în Groenlanda s-a topit de 17 ori mai repede decât media istorică, din cauza unui val de căldură record.
Franța intenționează să “reinvestească masiv în cunoașterea acestor ecosisteme”, în tradiția exploratorului Paul-Emile Victor, care a efectuat numeroase expediții pe insulă, a subliniat Elysee.
Spre deosebire de Danemarca, Groenlanda nu face parte din Uniunea Europeană, dar se află pe lista teritoriilor de peste mări asociate cu UE.
About The Author
