Ministerul grec de Externe a răspuns joi la ceea ce a numit tentativa Turciei de „revizionism” în Marea Egee după declaraţiile succesive ale Ankarei punând sub semnul întrebării suveranitatea Greciei asupra mai multor insule din zonă, scrie AFP, citată de Agerpres.
Pentru a „creşte sensibilizarea publicului larg cu privire la revizionismul turc”, ministerul grec a publicat pe site-ul său o serie de hărţi, cele mai vechi din 1923, care, potrivit acestuia, „prezintă în mod frapant şi convingător acţiunile şi revendicările unilaterale şi ilegale ale Turciei”.
Potrivit Atenei, Ankara a început în 1973 printr-o explorare „ilegală” a petrolului în nordul Mării Egee, înainte de a încerca, în anii 1980, „uzurparea” zonei de salvare maritimă (SAR) administrată de Grecia, pentru ca, în anii 1990, să aducă în discuţie insulele greceşti nelocuite numindu-le „zone gri”.
Înaintea alegerilor prezidenţiale de anul viitor şi într-un context de inflaţie galopantă în Turcia, preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi alţi înalţi responsabili turci şi-au înmulţit criticile la adresa Greciei, rivalul său regional, care şi-a consolidat acordurile de apărare cu Franţa şi Statele Unite.
Joi seară, într-un mesaj pe Twitter scris în greacă, preşedintele turc şi-a exprimat din nou furia faţă de Atena: „Avertizăm încă o dată Grecia să fie prudentă, să stea departe de visele, retorica şi acţiunile sale care riscă să conducă la rezultate pe care ea le va regreta, cum a fost cazul în urmă cu un secol”.
As an ally that has paid the highest price within NATO, we have calmly welcomed the provocations of Greece, which has not even responded to our military delegation meeting invitations for the last 2 years.
However, we see that our counterpart misinterprets our patience and calm.
— Recep Tayyip Erdoğan (@RTErdogan) June 9, 2022
Anul acesta, grecii sărbătoresc 100 de ani de la ceea ce ei numesc „Catastrofa de la Smirna” (actualul oraş Izmir), când în 1922 un incendiu a devastat cartierele creştine şi a determinat zeci de mii de greci să părăsească Asia Mică pentru Grecia continentală şi insulele din Marea Egee.
Autorităţile turce au afirmat recent că vor suspenda viitoarele întâlniri bilaterale şi au acuzat Grecia că poziţionează trupe pe insulele Mării Egee, încălcând tratatele de pace semnate după Primul şi Al Doilea Război Mondial.
„Veniţi-vă în fire”, a declarat şeful statului turc în cursul zilei de joi, într-o nouă salvă împotriva Greciei. „Ar trebui să dezarmaţi insulele. Nu glumesc”, a adăugat el cu ocazia unui exerciţiu militar.
Atena răspunde că trupele sunt staţionate pe aceste insule ca răspuns la prezenţa unor cazărmi militare, avioane şi nave de debarcare turceşti pe coasta opusă.
Ministerul grec de Externe a declarat joi că retorica turcă, pe lângă un memorandum controversat cu Libia şi doctrina strategică a „patriei albastre” care revendică o mare parte a Mării Egee, constituie o încălcare a dreptului internaţional şi o ameninţare la adresa păcii în regiune.
La sfârșitul lunii trecute, Grecia a trimis la ONU o scrisoare în care respinge ca unilaterale și neîntemeiate pretențiile pe care Turcia le emite în ce privește insulele din Marea Egee. În această scrisoare, Atena respinge întreaga argumentaţie a Turciei conform căreia suveranitatea Greciei asupra insulelor din Egeea este legată în vreun fel de o presupusă obligaţie de demilitarizare a acestor insule şi adaugă că această legătură încalcă atât spiritul, cât şi litera Tratatului de la Lausanne din 1923 şi ale Tratatului de pace de la Paris din 1947.
Disputa legată de insule este numai unul din motivele de conflict între cele două ţări, un altul fiind zăcămintele de gaze naturale din Marea Egee.
Rodos şi Samos, două destinaţii turistice populare, se numără printre insulele disputate.
About The Author
