Franța a acuzat în mod explicit agenția de informații militare a Rusiei, GRU, de orchestrarea unor atacuri cibernetice asupra unei duzini de entități, inclusiv ministere, companii de apărare și think tank-uri, începând din 2021, într-o încercare de a destabiliza țara, potrivit Reuters.
APT28, acronim pentru Advanced Persistent Threat (amenințare persistantă avansată), este un actor rus cunoscut în SUA și țări ale Uniunii Europene care au impus deja sancțiuni indivizilor sau entităților legate de acest grup care încearcă să destabilizeze opinia publică, potrivit acestor țări.
Acuzațiile, îndreptate către unitatea APT28 a GRU, despre care oficialii au declarat că are baza în Rostov-pe-Don, în sudul Rusiei, nu sunt primele formulate de o putere occidentală, dar este pentru prima dată când Parisul acuză statul rus pe baza propriilor informații de intelligence.
Ministerul a declarat într-un comunicat că atacurile APT28 asupra Franței datează încă din 2015, când postul TV5 Monde a fost scos din emisie într-un atac revendicat de presupuse grupări ale Statului Islamic.
Franța a afirmat că APT28 a fost responsabilă pentru acel atac și pentru un altul din timpul alegerilor prezidențiale din 2017, când emailuri legate de partidul și campania câștigătorului final, Emmanuel Macron, au fost scurse și amestecate cu dezinformări.
În fața intensificării în creștere a amenințărilor hibride ruse, Franța a decis să facă publice ultimele investigații incluse în raportul Agenției naționale pentru securitatea sistemelor de informare (Anssi), care detaliază atacurile survenite între 2021 și finalul lui 2024. Raportul precedent fusese publicat în octombrie 2023.
O organizație sportivă legată de organizarea Jocurilor Olimpice și Paralimpice din 2024 a fost de asemenea țintită de APT28, a precizat la rândul său MAE francez într-un comunicat.
Anterior, explică mesajul video, ”în 2017, în pline alegeri prezidențiale, APT28 a participat la o operațiune de piratare masivă. Obiectivul: a răspândi incertitudini și a influența opinia publică”.
”Mii de documente sunt sustrase și difuzate în speranța manipulării alegătorilor, dar manevra nu reușește să aibă un impact real asupra procesului electoral”, se mai arată în mesaj, cu referire la afacerea ”Macron Leaks”.
Piratarea și difuzarea a mii de documente interne ale anturajului pe atunci viitorului președinte Emmanuel Macron, chiar înaintea celui de-al doilea tur al prezidențialelor din 2017, nu au împiedicat în final alegerea lui Macron ca președinte, în dauna candidatei extremei drepte Marine Le Pen.
Oficialii francezi au declarat că guvernul a decis să facă publice aceste informații pentru a menține publicul informat într-o perioadă de incertitudine în politica internă și în contextul războiului Rusiei în Ucraina.
Ambasada Rusiei la Paris nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
ANSSI a declarat că anul trecut a existat o creștere a numărului de atacuri asupra ministerelor franceze, administrațiilor locale, companiilor de apărare, firmelor aerospațiale, think tank-urilor și entităților din sectorul financiar și economic.
Aceștia au spus că cel mai recent atac al APT28 a avut loc în decembrie și că aproximativ 4.000 de atacuri cibernetice au fost atribuite actorilor ruși în 2024, o creștere de 15% față de 2023.
„Aceste activități destabilizatoare sunt inacceptabile și nedemne de un membru permanent al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”, a declarat Ministerul de Externe.
„Alături de partenerii săi, Franța este hotărâtă să folosească toate mijloacele disponibile pentru a anticipa, descuraja și răspunde comportamentului malițios al Rusiei în spațiul cibernetic.”
APT28 este activă la nivel mondial cel puțin din 2004, în principal în domeniul ciberespionajului, spun experții în hacking.
În mai 2024, Germania a acuzat APT28 de lansarea unor atacuri cibernetice asupra companiilor sale de apărare și aerospațiale și asupra partidului de guvernământ, precum și asupra unor ținte din alte țări.
La acea vreme, ambasada Rusiei la Berlin a calificat acuzațiile drept „un alt pas neprietenos menit să incite sentimente antirusești în Germania”.
About The Author
