marți, octombrie 4, 2022
AcasăDezvăluiriHackeri, spioni și asasini cu contract: Cum se infiltrează agenții lui Putin...

Hackeri, spioni și asasini cu contract: Cum se infiltrează agenții lui Putin în Germania (Der Spiegel)

  • Războiul declarat Ucrainei și Occidentului de către Rusia putinistă a prins pe picior greșit Germania, care a fost cel mai apropiat aliat și sprijin al lui Putin din Europa. Potrivit unei ample investigații publicată recent de Der Spiegel și realizată împreună cu platformele de investigații Billingcat și The Insider, alături de cotidianul italian La Repubblica, vigilența contraspionajului german  vizavi de Rusia lui Putin a fost, practic, anulată în ultimele două decenii de amor la scenă deschisă cu dictatorul rus.
  • De ce a devenit contraspionajul german un șvaițer informativ, cum operează nestingheriți, prin Europa, spionii Rusiei, ce acoperiri au ales ei, ce victime au făcut și pe unde și-a plantat ploșnițele informative, active sau adormite, iată doar cîteva dintre întrebările la care răspund jurnaliștii de investigații implicați în elaborarea materialului investigativ pe care îl reproducem, integral, mai jos.
  • Materialul, publicat în Der Spiegel, este și unul dintre cele mai ample investigații despre ”târfele” operative ale lui Putin – hackeri, spioni, sau asasini cu contract – trimise la produs prin Europa (D.B.)

Agenta K.

„Serviciile secrete rusești vizează Occidentul de ani de zile. Agenții lor se infiltrează în sistemele informatice, spionează politicieni, desfășoară operațiuni de sabotaj și chiar îi ucid pe cei care au căzut în dizgrația Moscovei. De ce s-a trezit Germania atât de târziu în fața acestui pericol?

La cinci luni de la dispariția sa bruscă, Maria Adela K. a dat un semn de viață. Încercase să se ascundă de ea însăși – le-a scris ea, prietenilor, într-o postare emoționantă pe Facebook. Dar acum trebuia să „dezvăluie adevărul”. Avea cancer, le-a transmis ea.

Treizeci și doi dintre prietenii ei de pe Facebook au răspuns prompt. Aceștia s-au arătat îngrijorați, au spus că se bucură să audă de ea și i-au trimis și cuvinte de încurajare. Dar la scurt timp după aceea, K. a dispărut din nou, lăsându-și prietenii în întuneric.

Există multe indicii care sugerează că vestea despre cancerul din 2018 a fost fabricată, ca multe altele din viața Mariei Adela K. Totul, de fapt. Disimularea și înșelăciunea sunt, se pare, elemente-cheie ale profesiei ei. Asta pentru că așa-zisa femeie de afaceri este, de fapt, un spion în slujba Federației Ruse.

Investigațiile Der Speigel făcute împreună cu platformele de investigație Bellingcat și The Insider și  alături de cotidianul italian La Repubblica, sugerează că Maria Adela K. a acționat ca agent al agenției ruse de informații militare GRU și a vizat angajați ai bazei NATO din Napoli și ai bazei marinei americane de acolo. Este posibil ca Adela K. să fi spionat și în Germania.

Așa cum se întâmplă atât de des în cazurile de spionaj, deși lipsesc dovezile concrete și definitive, cele circumstanțiale sunt copleșitoare.

Agenta K. a folosit pașapoarte care par să facă parte dintr-o serie specială emisă de GRU. Ea a urmărit obținerea cetățeniei peruane folosind informații false și a căutat apropierea de angajații celor două baze militare – până când a inventat povestea cu cancerul pentru a se ascunde.

Potrivit documentelor noastre, numele ei real este Olga Vasilyevna K., născută în iunie 1982 într-o zonă rurală din sudul rusiei. Cu puțin timp înainte de mesajul său emoționant de pe Facebook, un Audi A3 nou-nouț a fost înregistrat pe numele ei la Moscova.

Spionii ruși care operează în acest mod, precum K., se numesc ”ilegali”. Sunt bărbați și femei care trăiesc în mod discret în Occident timp de ani de zile, cu povești de viață foarte bine și atent elaborate, și se perfect integrate în societățile pe care le spionează.

Zeci de astfel de agenți ai fost dislocați și bine infiltrați în epoca sovietică; serialul „The Americans” le-a creat chiar un monument cinematografic.

Dincolo de obținerea de informații, scopul spionilor ruși este să demoralizeze, să dividă și să dezbine

„Ilegali” precum Adela K. fac parte din rețeaua de agenți care lucrează pentru Moscova în întreaga lume, spionând, sabotând și chiar ucigând. Ei sunt combatanții clandestini într-o amplă ofensivă împotriva Occidentului.

Serviciile de informații ale lui Putin influențează partidele politice, manipulează alegerile, controlează canalele de Telegram și încurajează protestele în Occident cu ajutorul dezinformării.

Ei se infiltrează în rețelele informatice ale guvernelor occidentale și intră în zone extrem de sensibile. Scopul lor: să demoralizeze, să divizeze și să tulbure adversarii Rusiei. Puțini alți lideri mondiali și-au împuternicit agenții serviciilor secrete așa cum a făcut-o președintele rus Vladimir Putin, el însuși un fost ofițer KGB.

Zeci de mii de persoane care lucrează pentru serviciul intern de informații (FSB), serviciul de informații externe (SVR) și serviciul de informații al armatei (GRU) duc un război din umbră împotriva Occidentului. Este o luptă pentru putere și influență, pentru materii prime și bani – și este în desfășurare de mult mai mult timp decât conflictul vizibil din Ucraina.

Germania, cea mai puternică democrație din punct de vedere economic din Europa, este una dintre țintele principale ale Moscovei. Timp de ani de zile, eforturile de contraspionaj au fost, în cel mai bun caz, reduse, dar liderii politici ai țării abia se trezesc dintr-un somn lung de decenii.

„Ceea ce se întâmplă aici este un atac asupra democrațiilor noastre liberale, asupra întregii noastre societăți occidentale”, spune un membru al cabinetului unei țări europene importante.

„De la campaniile de interferență electorală la asasinate, Rusia a tratat Europa ca pe terenul său de joacă”, spune Marc Polymeropoulos, care a condus operațiunile CIA în Europa și Eurasia între 2017 și 2019. El afirmă că avertismentele sale cu privire la operațiunile clandestine ale Moscovei au ajuns în mod repetat „în urechi surde”.

„Odată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, amenințarea spionajului rusesc, a campaniilor de dezinformare și a atacurilor cibernetice a căpătat o altă dimensiune”, afirmă ministrul german de interne Nancy Faeser, de la social-democrații de centru-stânga (SPD).

Contraspionajul german e șvaițer

Cât de aproape sunt, unul de celălalt, războiul vizibil și cel invizibil, s-a putut vedea pe 24 februarie, ziua invaziei Rusiei în Ucraina.

Dintr-o dată, un număr foarte mare de clienți ai furnizorului american de telecomunicații Viasat și-au pierdut conexiunile la internet prin satelit. În același timp, 5.800 de turbine eoliene din Germania nu au mai putut comunica brusc cu centrul lor de rețea.

Cu toate acestea, ținta reală a atacului a fost un alt client al Viasat: armata ucraineană și rețeaua sa de comandă și control. Atacatorii au folosit o vulnerabilitate pentru a pătrunde în administrarea rețelei furnizorului de servicii. De acolo, au programat modem-urile prin satelit ale clienților să le suprascrie memoria flash, făcându-le inutile. Viasat a trebuit să trimită clienților săi aproape 30.000 de dispozitive noi.

Bătălia digitală a început chiar înainte ca Rusia să-și lanseze primele rachete. Uniunea Europeană și Statele Unite au acuzat încă de atunci Rusia pentru atacul cibernetic, spunând că scopul a fost de a perturba structurile de comandă ucrainene în timpul invaziei.

Ce altceva ar mai fi pregătit pentru Germania? Iată o întrebare asupra căreia guvernul german își concentrează în prezent atenția.

În iulie, ministrul de externe Annalena Baerbock, din partea Partidului Verde, a declarat că este îngrijorată de atacurile asupra rețelelor electrice germane. Iar recent, ministrul de interne Faeser a prezentat o agendă revizuită privind securitatea cibernetică. De asemenea, ministerul său a avertizat că, având în vedere sistemul federal al Germaniei, puterile la nivel federal sunt inadecvate pentru a aborda situația actuală a amenințărilor.

Dar reacția Germaniei față de spionii Moscovei a reamintit de abordarea sa față de importurile de gaze naturale rusești. În timp ce statele est-europene, SUA și Marea Britanie au avertizat ani de zile cu privire la operațiunile desfășurate de serviciile de informații rusești, guvernele de la Berlin, Paris și Roma au preferat să închidă ochii la furtuna care avea să vină.

De la căderea Zidului Berlinului, dorința de prietenie cu Rusia a fost semnificativă în Germania.

În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2011, agenția germană de informații externe, BND, și-a închis chiar operațiunile de contraspionaj, teoria fiind că Germania trebuia acum să își concentreze atenția asupra unui nou tip de inamic.

În 2001, Vladimir Putin a ținut un discurs în parlamentul federal, Bundestag, pentru care a fost ovaționat în picioare – și asta în ciuda faptului că soldații ruși au redus capitala cecenă Groznîi la ruine cu puțin timp înainte.

De asemenea, guvernele occidentale au căutat apropierea de Putin, și nu doar din punct de vedere economic.

În urma evenimentelor din 11 septembrie, a existat o convingere larg răspândită că Occidentul și Rusia aveau un obiectiv comun în politica de securitate, lupta împotriva terorismului islamist.

Contraspionajul a fost neglijat, mulți considerându-l o relicvă a Războiului Rece. Dar, deși Uniunea Sovietică poate că a dispărut, aparatul său de informații era viu și sănătos, un fapt care a fost trecut cu vederea de mulți. Această complăcere avea să aibă un cost.

Prima țintă a fost o țară ocupată cândva de ruși și forțată să intre în Uniunea Sovietică.

În 2007, hackerii ruși au paralizat infrastructura digitală a Estoniei timp de mai multe săptămâni. În 2008, Herman Simm, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului Apărării din Estonia, a fost demascat ca spion. Timp de ani de zile, acesta a furnizat serviciului de informații SVR al Rusiei informații extrem de sensibile.

Simm a fost „cel mai dăunător (spion) din istoria alianței”, potrivit unui raport clasificat al NATO din 2010.

În 2010, SUA au demascat-o pe Anna Chapman și alți nouă spioni ruși activi în țară. Tânăra agent de top își obținuse numele și cetățenia prin căsătoria cu un britanic. Tabloidele au poreclit-o „Agentul 90-60-90” pentru măsurile siluetei sale atunci când, după ce a fost deconspirată, a pozat în lenjerie intimă pentru mai multe reviste glossy.

Spioana Anna Chapman (stânga), descoperită în SUA; agenta Olga K. (centru); și o fotografie de Facebook sub pseudonimul „Maria Adela K”(dreapta) – Foto: Der Spiegel

Presupusul cuplu căsătorit Andreas și Heidrun Anschlag, care lucrau pentru serviciul de informații externe SVR dintr-o locuință din Michelbach, în landul german Hesse, s-a comportat mai puțin vizibil. La evenimente, cei doi vorbeau cu membri ai armatei și oameni de afaceri, politicieni și oameni de știință. Soțul își luase ca acoperire un loc de muncă la o companie de furnizare a automobilelor.

Cei doi au dat cea mai mare lovitură când au recrutat un funcționar de la Ministerul olandez de Externe de la Haga. Bărbatul era copleșit de griji financiare și de boala gravă a soției sale și le-a furnizat celor doi agenți sute de documente din interiorul Uniunii Europene și al NATO pe o perioadă de mai mulți ani. În 2013, un tribunal i-a condamnat pe cei doi la mai mulți ani de închisoare, dar au fost deportați în scurt timp la Moscova.

Rusia continuă să folosească modelul clasic de agent pentru a încerca să se infiltreze la adeversari. Într-adevăr, chiar recent, Kremlinul a încercat să infiltreze un spion într-una dintre cele mai înalte instanțe din lume. În urmă cu câteva luni, un tânăr care pretindea a fi din Brazilia a depus o cerere la Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga.

Sub acoperire la Haga

Victor Muller Ferreira, care s-ar fi născut la Rio de Janeiro în 1989, a adus cu el o scrisoare de recomandare extraordinar de favorabilă din partea profesorului său de la prestigioasa Universitate Johns Hopkins, alpturi de o poveste de familie emoționantă. A fost acceptat pentru un stagiu la CPI, iar Muller Ferreira plănuia să călătorească în Olanda la începutul lunii aprilie.

De fapt, presupusul expert în relații internaționale se numește Serghei Cerkasov și este un spion rus, după cum a descoperit serviciul olandez de informații externe, AIVD. Se pare că încă din momentul în care primele rapoarte despre masacre, violuri și tortură din locuri ucrainene precum suburbia Bucha a Kievului au început să apară pe prima pagină a ziarelor, Rusia încerca să plaseze un informator în instituția centrală însărcinată cu urmărirea penală a acestor crime de război.

Dacă lovitura de stat (din Ukraina) ar fi reușit, Cerkasov ar fi putut fi în măsură să manipuleze dovezile la Haga și să-și informeze coordonatorii de la Moscova cu privire la anchetă. Dar nu s-a ajuns niciodată la asta. Funcționarii îl așteptau pe Cerkasov în timp ce încerca să intre în Olanda și a fost imediat deportat în Brazilia.

Adela K., în schimb, nu a fost prinsă nici până în ziua de azi – chiar dacă a făcut o greșeală gravă atunci când și-a stabilit identitatea de acoperire.

În august 2005, ea a depus o cerere sub numele Maria Adela K. pentru a fi înscrisă în Registrul Național de Identificare și Stare Civilă din Peru. Ea a prezentat un certificat de naștere datat la 1 septembrie 1978, care indica faptul că avea un părinte german în provincia de coastă Callao, chiar lângă capitala peruană Lima. Este posibil ca ea să fi dorit ulterior să poată solicita cetățenia germană pentru a putea spiona în țară.

Dar autoritățile peruane au fost suspicioase și au cerut informații suplimentare. Astfel, Adela K. a prezentat un document suplimentar: un certificat care atestă că a fost botezată la 14 septembrie 1978, în parohia Cristo Liberador din Callao.

Acte false pentru acoperire

Numai că atunci când autoritățile au contactat parohia, au primit un răspuns uluitor: Biserica fusese deschisă pentru prima dată în 1987, deci nimeni nu putea fi botezat acolo în 1978. Oficialii au refuzat să aprobe cetățenia și au trimis cazul la procurorul național din cauza declarațiilor false. Dar cui îi pasă în Europa de falsificarea documentelor în America de Sud?

Din 2006, Maria Adela K. a început să apară în diverse locuri din Europa ca „specialist de top”, fără a oferi specificații suplimentare. Ea a apărut astfel la Universitatea de Stat din Moscova, la Roma ca studentă la modă, în Malta ca o fată de pe plajă, într-un bikini „minuscul”, potrivit unui martor și ca o pretinsă studentă la Paris, care locuia în arondismentul 13. Se pare că Ambasada Franței la Moscova i-a eliberat prima viză pentru spațiul Schengen și, de atunci, K. a continuat să își consolideze povestea de acoperire.

În 2012, ea s-a căsătorit cu un tânăr care deținea trei pașapoarte: unul rusesc, unul ecuadorian și unul italian. În luna octombrie a aceluiași an, ea a înființat o companie cu sediul la Paris care vindea bijuterii, articole din piele și vin.

Soțul ei a murit în 2013, în timp ce se afla în Rusia, se presupune că din cauza unei boli autoimune, privând-o astfel de cetățenia italiană. Ea a reușit să obțină însă un permis de muncă permanent pentru această țară.

În 2014, K. a intrat pentru prima dată în contact cu persoane din NATO și din forțele armate americane. Președintele celui mai mare club Lions din Napoli a recomandat-o pentru un alt club Lions din oraș, Lions Club Napoli Monte Nuovo, care este susținut de membri ai bazei navale americane locale și ai Comandamentului Forțelor Aliate Întrunite ale NATO.

Adela K. a devenit secretară a clubului – și s-a trezit brusc înconjurată de potențiali informatori. Oficial, ea lucra la magazinul ei nou înființat, dar chiar dacă afacerea cu bijuterii și accesorii nu mergea deosebit de bine, K. nu părea să ducă niciodată lipsă de bani. Adresele pe care le-a înregistrat ca reședințe la acea vreme erau într-unul dintre cele mai bune cartiere ale orașului, iar fotografiile de pe profilurile ei de Instagram și Facebook arată vederi asupra Golfului Napoli.

Ea a participat la licitațiile de caritate ale Clubului Lions și a participat la balul anual al NATO. Și-a sărbătorit ziua de naștere alături de ofițeri militari din NATO și din marina americană și a început o poveste de dragoste cu un soldat american, care este convins până în ziua de azi că ea era mai puțin interesată de profesia și de țara lui decât de el ca bărbat.

Chiar nu a bănuit nimeni nimic?

O viață de lux la Moscova?

Locotenent-colonelul Thorsten S., din cadrul forțelor armate germane, care deținea o funcție de conducere la club la acea vreme, își amintește un incident surprinzător. Când clubul era pe punctul de a se închide din cauza problemelor financiare, Adela a plătit din propriul buzunar cotizațiile anuale ale tuturor. „A fost destul de ciudat”, spune S.

Vechea prietenă a Adelei, Marcelle d’Argy Smith, fost redactor-șef al ediției britanice a revistei Cosmopolitan, își amintește că „este foarte inteligentă și atractivă. Nicio femeie nu și-ar fi lăsat soțul să se apropie de ea”. D’Argy Smith spune că Adele i-a cerut în repetate rânduri să o prezinte unor persoane influente din politică și societate.

Dar apoi, în vara anului 2018, Adela K. a dispărut brusc din Napoli, reapărând la Moscova ca Olga K.. Oare viața de agent devenise prea periculoasă pentru ea?

În 2020, un locotenent-colonel francez a fost arestat la baza NATO din Napoli ca suspect de spionaj în favoarea Rusiei. Nu este clar dacă Adela K. a fost în contact cu el și nici nu se știe ce informații ar fi putut transmite coordonatorilor din Rusia.

K. a dus un stil de viață destul de luxos la Moscova. Potrivit unei scurgeri de informații de la furnizorul de servicii Yandex, ea a comandat, de la două restaurante de lux din Moscova, sushi de mai multe ori și, de asemenea, mâncare indiană. Der Spiegel și partenerii săi au comparat fotografii ale Olgăi K. și ale Adelei K. folosind diferite programe de recunoaștere facială și au constatat că este foarte probabil ca acestea să fie una și aceeași persoană. Agenta K. nu a răspuns întrebărilor Der Spiegel.

Ilegalii

Adela K. pare a fi unul dintre agenții pentru care statul rus depune eforturi considerabile.

Moscova construiește identități complete de acoperire pentru persoane de top și le trimite în diferite țări din întreaga lume. Acești bărbați și femei sunt plătiți generos pentru că își dedică viața serviciilor de informații. Potrivit informațiilor obținute de Der Spiegel, serviciile secrete GRU și SVR mențin în total până la 70 de „ilegali”, ceea ce nu este un număr prea mare.

Dar și alți agenți, care sunt semnificativ mai numeroși decât „ilegalii”, joacă, de asemenea, un rol important în lupta de spionaj a Rusiei, lucrând pentru ambasadele și consulatele Federației Ruse în străinătate. Munca lor poate că nu este la fel de glorificată ca cea a colegilor, dar sunt mulți dintre ei. Specialiștii consideră că SVR menține în jur de 3.000 de astfel de spioni, iar GRU până la 1.000. Cei mai mulți sunt acoperiți ca diplomați. La începutul anului, serviciile de informații occidentale estimau că numai în Germania lucrau peste 150 de spioni ruși cu acreditare diplomatică.

Informatorii lor nu știu, de obicei, că au de-a face cu agenți ai serviciilor secrete rusești. La urma urmei, cine ar fi putut bănui că Pavel Rubtsov, fostul șef adjunct al biroului comercial și economic al Ambasadei Rusiei la Berlin, este probabil un  reprezentant al serviciului de informații externe SVR? Între timp, acesta a fost deja expulzat din țară.

Un idiot util recrutat la un festival

Și cine ar putea fi suspicios atunci când întâlnește un compatriot la festivalul de pescuit din Schlehdorf, Bavaria, după o excursie de rafting cu prietenii?

Este exact ceea ce i s-a întâmplat cercetătorului Ilnur N., un doctorand rus la Universitatea din Augsburg. În vara anului 2019, un bărbat I s-a adresat în limba rusă în timp ce aștepta la coadă la un stand de pește. Era Leonid Strukov, oficial consulul general adjunct al Rusiei la München. Dar oficialii din cadrul sistemului judiciar german sunt convinși că este un ofițer SVR.

Strukov i-a spus lui Ilnur N. că vine frecvent în Augsburg și l-a întrebat dacă ar fi posibil ca ei să se întâlnească la o bere. Ilnur N. a fost de acord, iar după scurt timp a avut loc o primă întîlnire între ei.

Potrivit lui Ilnur N., Strukov i-a spus la întâlnire că îl ajuta pe un fost coleg de la o bancă rusă care căuta oportunități de investiții în companii aerospațiale. L-a întrebat pe N. dacă ar putea să îl ajute oferindu-i expertiză privind noi domenii de cercetare în tehnologia aerospațială.

Ilnur N. a fost de acord. A compilat fișiere din surse publice, dar a folosit și accesul la arhiva de date a universității pentru a obține unele informații cu plată. Nu a furnizat nicio informație sensibilă, dar a fost totuși plătit de către consulul general adjunct – uneori cu 100 de euro, alteori 200 și, mai târziu, chiar și 600 de euro.

Spionul rus era interesat în special de vehiculul de lansare european Ariane 6, despre care N., de asemenea, a reușit să-i livreze informații. La un moment dat, tânărul om de știință a început să îi povestească lui Strukov despre propriile sale cercetări în ceea ce privește dezvoltarea unui criostat, un container în care sunt generate temperaturi extrem de scăzute pentru a testa materiale pentru călătorii spațiale. Inițial, Strukov nu a părut interesat, dar la o întâlnire ulterioară a pus întrebări specifice despre această problemă complexă. De asemenea, a întrebat dacă N. ar putea să-i furnizeze documente din cercetările sale. Dacă era nevoie, putea să le fotografieze pe ecranul (laptopului său) cu telefonul său mobil.

Idiotul util din Augsburg, Ilnur N. (stânga); ofițerul în rezervă inculpat, Ralph G. (dreapta); ofițerul GRU Mihail Starov (centru). (Foto: Der Spiegel)

Puțin timp mai tîrziu, la o întâlnire ulterioară din Augsburg, pe cei doi bărbați îi aștepta poliția.

Biroul Federal pentru Protecția Constituției, agenția de informații interne a Germaniei, îl filase pe Strukov, iar N. a căzut și el în plasa lor. Strukov și-a arătat cartea de identitate de la consulat, a invocat imunitatea diplomatică și a plecat. N. a fost plasat în arest preventiv și, în cele din urmă, s-a ales cu o condamnare cu suspendare de un an, cu o factură pentru cheltuielile de judecată și, probabil, cu o carieră ruinată.

Ilnur N. a fost, în esență, un idiot util pentru ruși, așa cum sunt mulți dintre informatorii lor. Alții îi ajută pe agenți din vanitate sau din lăcomie de bani, iar foarte puțini acționează din convingeri politice.

Trădători din convingere

David S., totuși, poate fi unul dintre puținii care au făcut-o din convingeri politice, dovadă fiind faptul că, ulterior demascării, anchetatorii au găsit cărți rusești și un steag rusesc în apartamentul său.

Cu mulți ani în urmă, David părăsit Marea Britanie natală și s-a mutat în Germania, în Postdam, unde a locuit și a lucrat ca agent de securitate la Ambasada britanică din Berlin. Anchetatorii sunt convinși că a împărtășit cu rușii ceea ce a văzut acolo. L-au arestat și l-au extrădat în Marea Britanie. Potrivit presei, el a negat acuzațiile.

De asemenea, este posibil ca și Ralph G. să fi acționat tot din convingeri politice. Locotenent-colonelul din rezervele forțelor armate germane este judecat din august la Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf. Potrivit actului de acuzare, el ar fi furnizat informații agenției de informații militare GRU a lui Putin îcepând cel mai târziu din octombrie 2014 până în martie 2020. Procuratura federală îl consideră o persoană care a acționat din simpatie pentru Rusia.

Ralph G. s-a întâlnit cu presupusul său recrutor GRU la Balul Forțelor Aeriene din Bonn. La magnificul bal de la Beethovenhalle, din oraș, au participat aproximativ 1.800 de invitați din armată, politică și afaceri. Femeile au purtat rochii de bal, iar bărbații au purtat smochinguri sau uniforme. Printre ei s-a aflat și Mihail Starov, acreditat ca atașat al forțelor aeriene la Ambasada Rusiei la Berlin, o funcție folosită se pare doar ca acoperire.

La câteva luni după acea seară, Starov l-a vizitat pe rezervistul german la locuința sa din Erkrath, în landul Renania de Nord-Westfalia. După aceea, G. i-ar fi furnizat pentru prima dată, rusului, informații privilegiate despre sistemul german de rezerviști.

Investigațiile Parchetului Federal au dezvăluit că locotenent-colonelul a a vut mai bine de o duzină de întîlniri cu presupusul său intermediar, de exemplu la Berlin, la restaurantul Dressler, în Kröv an der Mosel – și de câteva ori la Ambasada Rusiei din Berlin.

Materialul intern al Forțelor armate federale germane (Bundeswehr) a fost dezvăluit GRU

Se crede că Ralph G. ar fi furnizat Rusiei extrase dintr-o carte albă nepublicată a Bundeswehr din 2016, care prezintă liniile directoare ale politicii de securitate a guvernului german, un document care a primit ample revizuiri după anexarea Crimeei de către Moscova.

De asemenea, el ar fi furnizat GRU informații cu privire la înalți oficiali din Bundeswehr, despre care credea că ar putea fi simpatizanți ai Rusiei – astfel încât Rusia să îi poată aborda. După ce Starov a părăsit Germania, contactul a fost preluat de alți agenți.

Abia în 2018, serviciul de contrainformații al armatei germane, cunoscut sub numele de MAD, a aflat de situație, iar G. le-a făcut destul de ușoară treaba anchetatorilor, după ce s-a descoperit că el comunicase deschis cu contactele sale, folosind adrese de e-mail înregistrate la web.de și Gmail.

Într-o conversație telefonică interceptată de oficialii germani, el a spus că contactele sale din Ambasada Rusiei aparțineau GRU. Cu toate acestea, ulterior, în timpul unui interogatoriu, el a negat că ar fi știut de apartenența contactelor sale la serviciile de informații rusești.

Ralph G. n-ar fi primit niciun ban pentru serviciile sale, dar a călătorit la Moscova în mai multe rânduri pentru o conferință de securitate. Potrivit rechizitoriului, rușii s-au ocupat procurarea biletelor de avion și de costurile hoteliere. Avocatul său nu a răspuns solicitărilor Der Spiegel.

Ambasada Rusiei susține că acest caz și alte cazuri de suspiciune de spionaj sunt simple „speculații care au fost făcute din senin”. „Climatul obsesiei spionajului rusesc alimentat în Germania” este „profund regretabil”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei.

Cu toate acestea, în realitate, dorința unor germani de a ajuta Rusia lui Putin a depășit cu mult simpla furnizare de informații.

De exemplu, doi bărbați din Saxonia și Bavaria au permis Moscovei să ocolească sancțiunile europene la export. Aceștia au făcut parte – se presupune că fără știrea lor – dintr-o rețea de achiziții clandestine condusă de serviciile de informații rusești, pe care oficialii germani au reușit să o demaște.

De la embargoul impus de UE după anexarea Crimeei, a devenit mai dificil pentru Rusia să achiziționeze tehnologie care ar putea fi folosită și în scopuri militare. Ca răspuns, acoliții lui Putin au demarat achiziții secrete. Potrivit procurorilor federali germani, un rus pe nume Serghei K. s-a aflat în centrul acestor eforturi, încercând să stabilească contacte cu companii germane la târguri comerciale și în călătorii de afaceri.

Mașini pentru industria de apărare

Serghei K. s-a dat drept director general al „Centrului pentru Dezvoltare Științifică și Tehnică” (URIC), cu sediul în Ekaterinburg. De fapt, se crede că serviciul secret FSB a deținut controlul acesteia, iar tehnologia râvnită a ajuns la companii de stat din domeniul apărării.

Instanțele germane s-au concentrat acum asupra acestei rețele în două procese. Alexander Sch., un om de afaceri din Augsburg, a fost condamnat pentru că a livrat mașini speciale de frezat în valoare de 7,9 milioane de euro.

În documente erau menționați beneficiari din industria petrolului și a gazelor, dar mașinile de înaltă tehnologie au fost livrate, de fapt, producătorului de apărare OKB Novator, care produce, printre altele, rachete de croazieră Iskander cu capacitate nucleară.

Cel de-al doilea caz din instanță a implicat un bărbat pe nume Alexander S. din orașul Markkleeberg, situat în apropiere de Leipzig. Acesta a fost condamnat pentru vânzarea de echipamente de laborator către Ekaterinburg, necesare pentru producerea de arme chimice sau biologice. Și în această afacere, adevăratul destinatar a fost ascuns pentru a induce în eroare oficialii germani. Der Spiegel a aflat că un mandat de arestare german a fost emis pe numele suspectului ofițer de achiziții al lui Putin, Serghei K.

Adela K., acoperită cu un pașaport din seria alocată echipei de asasini ai lui Putin

Presupusa bolnavă de cancer Adela K. a fost, de asemenea, strâns legată de Kremlin, după cum arată datele din pașaport.

Actele ei de identitate fac parte dintr-o serie de numere care, potrivit reportajelor Der Spiegel și ale partenerilor săi, a fost folosită și de membrii unei unități de elită strict confidențiale a agenției de informații militare GRU. Dar detașamentul, cunoscut sub numele de Unitatea 29155 și înființat în 2009, nu se concentrează în principal pe colectarea de informații, care era scopul principal al Adelei K.. Mai degrabă, cei 20 de foști ofițeri aflați sub conducerea unui general-maior, multiplu decorat, sunt echipa de ucigași a lui Putin. Aceștia sunt responsabili de comiterea de atacuri cu explozibili și asasinate – și, astfel, de declanșarea tulburărilor și a fricii în Occident. Pentru a-și lichida victimele, ei se bazează pe arme de foc sau pe agentul neurotoxic Novichok.

Printre victimele suspecte ale comandoului se numără traficantul de arme bulgar Emilian Gebrev, care furnizează arme inamicilor Rusiei, cum ar fi Ucraina. După o cină în 2015, acesta a început să se simtă rău, a intrat în comă și a supraviețuit cu greu otrăvirii. Investigațiile în acest caz sunt încă în curs de desfășurare.

Trei ani mai târziu, agenții de elită i-au otrăvit pe fostul spion rus Serghei Skripal și pe fiica sa în orașul britanic Salisbury. Investigațiile au dezvăluit că membri ai agenției de spionaj GRU se aflau în zona ambelor scene ale crimei – și toți erau membri ai Unității 29155.

Unitatea 29155 din GRU – echipa de asasinate și alte treburi murdare

Agenții din această unitate fac munca murdară a GRU. Ei sunt antrenați pentru operațiuni externe sensibile, cum ar fi sabotajul, loviturile de stat și asasinatele. Toți au între 30 și 40 de ani și sunt absolvenți ai unor instituții de stat respectate, iar cei mai mulți dintre ei au experiență pe câmpul de luptă, cum ar fi în războaiele din Cecenia sau Ucraina. Mulți dintre ei au servit în unități ale forțelor speciale. Datele de conectare a convorbirilor efectuate în timpul misiunilor lor indică faptul că, uneori, au primit instrucțiuni direct de la oficiali apropiați președintelui rus.

Este dificil de reconstituit unde și cât de des au lovit membrii unității secrete în Europa. Agenții GRU călătoresc sub nume false în multe țări din UE, iar controalele superficiale de la granițe arată că este destul de simplu pentru ei să obțină vize turistice.

În 2014, anul anexării Crimeei, a explodat un depozit de muniție din Republica Cehă, un loc unde probabil a fost depozitat și material pentru Ucraina. Indiciile arată forța unității de elită a lui Putin.

De asemenea, se crede că unitatea 29155 ar fi fost implicată în tentativa de lovitură de stat din Muntenegru din 2016.

Între timp, justiția spaniolă analizează suspiciunea de implicare a GRU în conflictul privind independența Cataloniei, cu scopul aparent de a destabiliza țara.

Echipa de asasini a FSB

Serviciul de informații interne FSB își menține, de asemenea, propria unitate de asasini, cea mai importantă victimă a sa fiind politicianul de opoziție Alexei Navalny, care s-a prăbușit otrăvit în august 2020 într-o cursă aeriană din orașul siberian Tomsk.

Investigațiile realizate de Der Spiegel, Bellingcat și The Insider au dezvăluit că ofițerii l-au otrăvit cu agentul neurotoxic Novichok. Navalny este deținut, în ultimul an și jumătate, într-un lagăr de prizonieri din Rusia.

Nici FSB nu își limitează operațiunile la teritoriul rusesc. Iar organizația include, de asemenea, forțe militare speciale, cum ar fi Unitatea Vympel, care poartă numele de Departamentul V în cadrul FSB. Rapoartele realizate de Der Spiegel și Bellingcat par să arate că FSB execută asasinate la comandă prin intermediul foștilor membri ai unității.

Vadim Krasikov, de exemplu, care a împușcat și ucis un fost luptător cecen la 23 august 2019, într-un parc din Berlin, a avut contacte cu Vympel și a stat în mai multe rânduri în locațiile FSB. În decembrie 2021, el a fost găsit vinovat de cea mai înaltă instanță din Berlin, Kammergericht, că și-a împușcat victima la ordinul actorilor de stat ruși. După cum se arată clar în verdict: „A fost un caz de terorism sponsorizat de stat”. Desigur, Ambasada Rusiei la Berlin a declarat că verdictul a fost „motivat politic”.

A fost acea crimă un caz izolat?

Zelimkhan Khangoshvili, victima din parcul din Berlin (stânga); criminalul condamnat Vadim Krasikov (jos); Atacatorii lui Skripal „Ruslan Boshirov” și „Alexander Petrov”; Victima Noviciok, Alexei Navalny.
(Foto: Der Spiegel)

Cu certitudine, în 2015, agenții FSB au ucis și un fost luptător cecen la Istanbul.

În ianuarie 2020, agenții germani de informații interne urmăreau la Hamburg cum un agent FSB de rang înalt, Igor Egorov, s-a întâlnit cu un presupus asasin plătit. O arestare planificată pentru luna martie a eșuat, după ce serviciile secrete ucrainene au aflat despre acest caz și și-au publicat suspiciunile pe internet, motiv pentru care Egorov a ales să nu mai facă nicio călătorie în Germania.

Hackerii ruși din grupurile de spionaj cibernetic, în slujba FSB și GRU

Agenții și spionii Moscovei nu amenință doar criticii și dușmanii. Ei pun, de asemenea, în pericol infrastructura critică din lumea occidentală prin intermediul pirateriei informatice și al sabotajului.

„Trebuie să fim conștienți de faptul că Rusia se află în rețelele noastre”, a declarat Wolfgang Wien, vicepreședinte al Bundesnachrichtendienst (BND), agenția germană de informații externe, la o conferință recentă privind securitatea, de la Potsdam. BND, a spus el, are o perspectivă solidă asupra lumii cibernetice, iar ceea ce observă acolo este neliniștitor. „Trebuie să presupunem că și ei pregătesc ceva pentru noi”, a spus Wien. „În mod clandestin, în rețele”.

Ceea ce a atins șeful adjunct al BND în comentariile sale publice este coșmarul fiecărei agenții germane: Hackerii se infiltrează în zonele sensibile ale infrastructurii publice și instalează programe malware, care pot fi apoi activate după bunul plac pentru a manipula sau distruge sistemele pe care le-au infectat – fie că este vorba de aparatura electronică a spitalelor, de sistemele IT ale agențiilor germane, sau chiar de centralele electrice.

Faptul că astfel de considerații nu sunt doar niște „himere distopice” este demonstrat de un grup de spionaj cibernetic pe care experții și agențiile de securitate occidentale îl numesc Berserk Bear.

Grupul este mai puțin proeminent decât alte grupuri de hackeri ruși, deoarece operațiunile lor par a fi mai puțin spectaculoase. Însă acestea sunt extrem de extinse și au fost descoperite în 135 de țări diferite în ultimii ani.

Hackerii sunt periculoși pentru că accesul pe care l-au pregătit ar putea fi folosit într-o zi de Rusia într-o operațiune globală. Atacurile asupra sateliților Viasat și asupra sistemelor de apărare ucrainene au fost doar o mică mostră demonstrativă.

Recent, au fost atașate grupului chiar și chipuri și o adresă poștală, Departamentul de Justiție al SUA depunând în martie acuzații împotriva a trei presupuși membri ai Berserk Bear. Se crede că aceștia sunt membri ai Unității 71330 a FSB, cunoscută sub numele de Centrul 16.

Anchetatorii americani i-au acuzat pe cei trei că au petrecut ani de zile vizând sistemele de control ale infrastructurilor critice din Occident. Scopul era de a obține acces permanent la sistemele informatice ale acestora printr-un fel de backdoor. Departamentul de Justiție consideră că au reușit să își instaleze malware-ul în peste 17.000 de cazuri. „Accesul la astfel de sisteme ar fi oferit guvernului rus, printre altele, posibilitatea de a perturba și deteriora astfel de sisteme informatice într-un moment viitor, la alegerea sa”, se arată în rechizitoriu. Hackerii reușiseră deja să pătrundă în sistemul de contabilitate al unei centrale nucleare din Kansas.

Companiile germane au fost și ele vizate de grupul de hackeri ruși.

Biroul Federal pentru Protecția Constituției (BfV), agenția de informații interne a Germaniei, a avertizat în 2018 cu privire la o campanie iminentă a grupului. Furnizorul de telecomunicații Netcom BW a descoperit, de fapt, indicii relevante în propria rețea, despre care anchetatorii cred că provin de la Berserk Bear. De atunci, procurorii germani au emis un mandat de arestare pe numele unui bărbat care a fost acuzat în SUA ca fiind un hacker al agenției ruse de informații FSB.

Teama de existența unor celule digitale ”adormite” în cele mai importante rețele de infrastructură și centrale electrice nu este nouă, dar nu a fost niciodată atât de mare ca în prezent.

Experții în apărare cibernetică din cadrul BfV au dezvoltat un joc de cărți cu cvartete cu cele mai periculoase grupuri de hackeri sponsorizați de stat din lume. În pachet există cinci cărți pentru grupurile de hackeri ruși.

Foto: Der Spiegel

În joc, Berserk Bear are un „factor de pericol” de 8,5 din 10.

Un alt grup rusesc, cunoscut sub numele de Fancy Bear, care este legat de agenția de informații militare rusești GRU, are un „indice de pericol” de 9,5 din 10. În 2015, grupul a atacat parlamentul german, Bundestag, și a sustras date de la mai mulți parlamentari, inclusiv de la biroul parlamentar al Angelei Merkel, care era cancelar la acea vreme.

O carte suplimentară în jocul de cvartete este rezervată Venomous Bear, care este mai cunoscut sub pseudonimul Snake, din cauza vicleniei membrilor săi, despre care se crede că se află sub controlul FSB. În 2018, aceștia au reușit să pătrundă în rețeaua extrem de securizată a Ministerului de Externe al Germaniei. În jocul de cărți al BfV, grupului i-au fost atribuite 9 puncte din 10 la categoria „capacități”.

Războinicii cibernetici ai Moscovei se bazează pe o varietate de tehnici diferite. Există metode mai sofisticate, cum ar fi furtul de date, analizarea lor în liniște și, poate, fără a le face niciodată publice.

Există și abordarea mai sălbatică de a publica datele furate pe internet pentru ca toată lumea să le vadă, cum a fost cazul e-mailurilor furate de la democrații lui Hillary Clinton în 2016.

Și apoi există distrugerea și sabotajul pur și simplu, precum în 2015, când rețeaua electrică ucraineană s-a prăbușit.

Alți hackeri își concentrează atenția asupra lansării de campanii de denigrare, difuzării de știri false și dezinformării. Cel mai important dintre aceste grupuri se numește Ghostwriter, iar oficialii germani cred că în spatele acestuia se află GRU.

Ghostwriter a vizat politicieni germani. Aceștia se bazează pe e-mailuri de phishing pentru a se infiltra și a prelua controlul conturilor de e-mail și de social media. Der Spiegel a aflat că aproximativ 12 parlamentari din legislativele federale și de land din Germania, sau membri ai personalului acestora, au căzut în plasa tacticilor mai degrabă nesofisticate ale grupului.

Un exemplu din Polonia demonstrează cât de urâte pot fi campaniile grupului. Hackerii din această țară au reușit să obțină acces la contul de Facebook al lui Marcin Duszek, un parlamentar al partidului național-conservator Lege și Justiție (PiS), și să posteze fotografii compromițătoare ale presupusei sale secretare.

De asemenea, hackerii au preluat controlul asupra contului de Twitter aparținând politicianului Joanna Borowiak și, în numele acesteia, i-au insultat pe susținătorii dreptului la avort ca fiind „prostituate dependente de droguri și ucigașe de copii”.

Pe contul de Twitter al lui Marek Suski, un parlamentar senior al PiS, Ghostwriter a publicat o fotografie a unui politician local purtând lenjerie intimă roșie.

De la invazia rusă în Ucraina, membrii Ghostwriter au postat minciuni despre război pe Facebook folosind conturi deturnate. Un videoclip, de exemplu, pare să arate un grup de soldați ucraineni ieșind dintr-o pădure și fluturând steaguri albe în timp ce se predau rușilor. Experții în securitate de la Meta, compania mamă a Facebook, au arătat ulterior că videoclipul este fals.

Eșecurile contrainformative ale Germaniei

Hackeri sponsorizați de stat, spioni cu pașapoarte diplomatice, unități de asasini. Toate acestea arată că ofensiva secretă a lui Putin asupra Occidentului are loc pe mai multe niveluri diferite. Cum se poate apăra statul?

Germania a ignorat problema prea mult timp, iar acum deficitele sunt greu de recuperat, cel puțin potrivit fostului agent CIA John Sipher. Verdictul său privind contraspionajul german este dur. „În timpul în care am lucrat cu o mare varietate de servicii pentru a urmări și a mă apăra împotriva subversiunii rusești, am constatat că serviciile germane sunt mult mai puțin utile și mai puțin capabile decât majoritatea omologilor lor europeni”, spune Sipher. „Nu-mi amintesc nicio cooperare serioasă cu ele”.

„După reunificare, Germania și-a redus în mare parte eforturile de contraspionaj, în timp ce alte țări au continuat să facă ceea ce făcuseră în timpul Războiului Rece”, spune Konstantin von Notz, parlamentar al Partidului Verzilor și șef al organismului care exercită controlul parlamentar asupra agențiilor de informații din Germania. „Am fost neglijenți și nu am fost atenți la detalii. Iar acum, avem o problemă de securitate semnificativă”.

Dependența de gazele naturale și petrolul rusesc, speranța că legăturile economice vor produce schimbări politice și o viziune romanțată asupra Rusiei: Toate acestea au împiedicat Germania, timp de mulți ani, să reacționeze la ostilitatea evidentă a rușilor. „Ca să fiu sincer, am neglijat complet problema Rusiei”, spune un fost membru de rang înalt al BfV.

Germania și-a intensificat ușor abordarea față de Rusia în urma pirateriei informatice a parlamentului german și a crimei comise în parcul din Berlin, dar eforturile au fost acum intensificate semnificativ ca răspuns la invazia din Ucraina.

Anterior, Germania obișnuia să expulzeze doar ocazional suspecții de spionaj rus care erau acreditați ca diplomați. Recent, însă, Berlinul a vizat 40 de angajați ai Ambasadei Rusiei. Cu toate acestea, Germania vrea să fie prudentă cu astfel de expulzări, de teamă că ar putea pierde influența în Rusia. La urma urmei, Moscova are tendința de a răspunde la astfel de acțiuni prin expulzarea unui număr egal de germani.

Problema cu acest lucru, potrivit guvernului german, este că ambasada germană de la Moscova este mult mai mică decât reprezentanța rusă din Berlin.

Alte țări, cum ar fi Regatul Unit, au luat totuși, cu ani în urmă, decizia de a expulza imediat toți spionii identificați. Oficialii din Marea Britanie și din alte părți spun că procedând astfel este mult mai bine din punct de vedere al contraspionajului. În total, țările europene au expulzat peste 400 de persoane suspectate de spionaj rusesc de la invazia din Ucraina.

La BfV, contraspionajul a redevenit obiectiv semnificativ abia în ultimii ani. În timp ce la sfârșitul Războiului Rece, în divizia de contraspionaj a agenției lucrau aproape 400 de persoane, numărul acestora a început să scadă rapid din 1990 încoace și a ajuns la cel mai scăzut nivel în 2014, anul în care Rusia a anexat Crimeea. Practic, departamentul a fost redus la jumătate – în ciuda numeroaselor avertismente din partea experților în securitate.

Anul trecut, agenția a primit autorizația de a angaja încă 350 de persoane, unele dintre noile locuri de muncă fiind dedicate contraspionajului.

MAD, agenția de informații militare, intenționează, de asemenea, să facă o serie de angajări pentru a completa lista de contraspionaj, multe dintre cele peste 100 de locuri de muncă din cadrul departamentului fiind în prezent neocupate. Dar nu este ușor să găsești oameni buni și de încredere.

Operațiuni de spionaj în Germania

În rândul politicienilor din Germania, gradul de conștientizare a pericolelor prezentate de Rusia a crescut dramatic de la 24 februarie. Incursiunile hackerilor la sediul Partidului Verde din mai și iunie, care par să aibă legătură cu Rusia, au jucat, de asemenea, un rol important.

În Bundestag, parlamentarii Verzi au luat recent măsuri destul de neobișnuite. Experții în politică externă și de securitate, împreună cu trei secretari de stat parlamentari, au decis să renunțe la birourile lor prestigioase care dau spre bulevardul central berlinez Unter den Linden. Experții în informații de la BfV le-au spus politicienilor că astfel de birouri sunt ușor de spionat, deoarece se află chiar vizavi de Ambasada Rusiei. Birourile sunt acum folosite de colegii de partid care se concentrează pe domenii politice mai puțin sensibile.

Oficialii germani examinează acum scenarii care erau de neimaginat cu puțin timp în urmă. Un document confidențial al aparatului de securitate avertizează că „ar putea exista o intensificare a spionajului asupra obiectivelor de stat și parlamentare” în Germania.

Documentul notează că astfel de eforturi se vor concentra asupra Cancelariei și asupra ministerelor cheie, cum ar fi portofoliile de externe, interne, apărare și economie.

Comisiile Bundestagului sunt, de asemenea, în pericol, iar oficialii din domeniul securității sunt la fel de îngrijorați de posibile operațiuni de sabotaj în Germania care vizează, de exemplu, livrările de arme către Ucraina. De asemenea, nu poate fi exclus, spun oficialii, ca rușii să încerce să creeze tulburări în Germania, cum ar fi prin livrarea de explozibili către teroriști sau prin operațiuni sub steag fals.

Recent, agenți ai serviciilor de informații militare au putut să fie martori la ceea ce sunt capabili să facă spionii ruși din Germania.

Statele Unite și Germania abia își anunțaseră în această primăvară intenția de a instrui soldații ucraineni să folosească arme occidentale, înainte ca agenții Moscovei să devină activi.

Oficialii germani au început brusc să vadă vehicule suspecte în fața a două instalații militare în care soldații americani și germani instruiesc recruți ucraineni. Agenții cred că acestea ar fi putut folosi un scanner pentru a intercepta date mobile de la ucraineni. De asemenea, au fost văzute mini-drone echipate cu camere de luat vederi care zburau deasupra terenurilor de antrenament înainte de a dispărea din nou, cu rapiditate.

Oficialii cred că activiștii opoziției ruse care au fugit în Germania ar putea fi în pericol, agenții lui Putin vizându-i probabil și pe aceștia. Același lucru este valabil și pentru dezertorii din armata rusă și din aparatul de securitate care ar putea fugi în Germania. Agenții lui Putin ar putea recurge chiar și la asasinate pentru a-i descuraja și pe alții să dezerteze.

Cât de tensionată este situația în rândul oficialilor germani rezultă și dintr-un incident recent din Berlin.

Într-o seară din august, în partea de vest a orașului au fost trimiși polițiști și pompieri, împreună cu specialiști în arme biologice și chimice. În hainele lor de protecție portocalii, bărbații și femeile păreau desprinși dintr-un film de groază. Reacția a venit ca urmare a îngrijorării că marionetele lui Putin ar fi putut viza o activistă a opoziției ruse. În Rusia, femeia a fost declarată „agent străin” și s-a refugiat la Berlin în urmă cu câteva luni.

Într-un moment în care nu era acasă, un vecin a sunat la autorități pentru a anunța că cineva se afla în apartamentul femeii și că se auzeau voci vorbind în limba rusă. Apoi, a relatat vecinul, mai multe persoane au ieșit în fugă din apartament și s-au urcat într-o mașină neagră.

Oficialii au luat în serios raportul și experții au căutat în apartament explozibili și agenți toxici. Până în prezent, nu s-a găsit nimic, deși căutările pentru microfoane continuă. Totuși, se pare că ar fi fost o alarmă falsă.

Doar de această dată.

***

Preluare Der Spiegel.

Investigație realizată de Maik BaumgärtnerFloriana BulfonJörg Diehl, Roman Dobrokhotov, Matthias GebauerChristo GrozevRoman HöfnerMartin KnobbeRoman LehbergerAnn-Katrin MüllerFrederik ObermaierSven RöbelMarcel RosenbachFidelius Schmid und Wolf Wiedmann-Schmidt.

 

Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai accesate