Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, vineri, restituirea la Parchetul Militar a Dosarului Revoluţiei, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr) Iosif Rus sunt acuzaţi de crime împotriva umanității. Decizia nu este definitivă.
Dosarul are 2995 de volume de urmărire penală.
”Restituie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secția Parchetelor Militare, cauza privind pe inculpaţii Iliescu Ion, Voican Voiculescu Gelu și gl. (rtr.) Rus Iosif, trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al acestei unităţi de parchet. (…) Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii pentru procuror, persoanele vătămate, părțile civile, părțile responsabile civilmente şi inculpaţi. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 21 mai 2021” – se arată în soluția pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte.
La termenul din 9 octombrie 2020, instanța a decis să admită în parte excepții invocate de inculpați și din oficiu, și constatând neregularitatea rechizitoriului din aprilie 2019, din perspectiva anumitor aspecte, precum și nelegalitatea administrării anumitor probe, a decis respingerea mai multor probe depuse la dosar.
Neregulile constatate atunci de instanță, în rechizitoriul parchetului, vizează următoarele aspecte:
- numărul total al volumelor de urmărire penală ce conțin probele relevate de parchet în susținerea acuzațiilor aduse inculpaților atât sub aspectul laturii penale cât și al laturii civile și care, cu respectarea dispozițiilor legale în materia reunirii, compun dosarul nr. 11/P/2014;
- verificarea sub aspectul legalității și temeiniciei a actului de sesizare de către procurorul ierarhic superior;
- descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare a instanței în sarcina inculpaţilor Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și gl. (rtr.) Rus Iosif, indicarea şi analiza mijloacelor de probă, identificarea și stabilirea identităţii persoanelor vătămate, părților civile ori succesorilor acestora prin raportare la acuzațiile aduse fiecărui inculpat din cauză;
- nelegalitatea „depozițiilor” persoanelor ascultate în fața Comisiilor senatoriale și care au dobândit calitatea de suspecţi/inculpați în cauză;
- nelegalitatea administrării unor depoziții de martori/persoane vătămate, după redeschiderea urmării penale în cauză;
- nelegalitatea administrării mijloacelor de probă constând în Rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din decembrie 1989, Sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989, Documentarul privind Marele Stat Major din cadrul M.Ap.N., „Cartea revoluției române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu, documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la ac?iunile întreprinse de Direc?ia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12 – 31.12.1989, datate mai 1991.
De asemenea, instanța a constatat că numărul volumelor de urmărire penală înaintate instanţei este de 2995, iar parte din acestea conţin un număr mai mare de acte de urmărire penală decât cele menţionate de parchet și că că ”dosarul nr. 200/P/2007 ce are în conținut un număr de 234 volume de urmărire penală – incluzând şi volumul 163 bis, lipsă fiind volumul cu nr. 174 menţionat în adresa parchetului (renumerotate de instanţă de la nr. 2762 la nr. 2995) -, a fost atașat prezentului dosar și îl exclude din ansamblul probator”.
Instanța a mai decis excluderea din materialul de urmărire penală și a următoarelor probe:
- actele intitulate „declaraţii” ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei Senatoriale;
- Rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din Decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora;
- Sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989;
- punctul de vedere preliminar al S.R.I. privind evenimentele din decembrie 1989;
- documentarul privind Marele Stat Major din cadrul M.Ap.N.;
- „Cartea revoluției române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu;
- documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acțiunile întreprinse de Direcția de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12.-31.12.1989, datate mai 1991.
Fostul președinte al României Ion Iliescu și fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu sunt acuzați de procurorii militari, în dosarul Revoluției, de infracțiuni contra umanității. Ei au fost trimiși în judecată prin Rechizitoriul întocmit pe 5 aprilie 2019, alături de fostul comandant al Aviației Militare, gl (rtr.) Ioan Rus, acuzat la rândul său de săvârșirea aceleiași infracțiuni. Faptele, prevăzute de art.439 CP se pedepsesc cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani.
Conform Rechizitoriului, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, orele 16.00-17.00, în sediul Ministerului Apărării Naționale, Ion Iliescu a fost recunoscut de către conducerea MApN și a MI-DSS ”ca fiind noul şef de stat şi de guvern, implicit, noul comandant suprem al Forţelor Armate Române. La rândul său, Iliescu Ion şi-a asumat imediat, fără rezerve aceste demnităţi, comportându-se ca atare”.
La acea dată, grupul Iliescu, numit și grupul de decizie politico-militară al Consiliului Frontului Salvării Naționale (noul organism al puterii de stat din România), era format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, gl.lt. Victor Atanasie Stănculescu, gl (r) Militaru Nicolae, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu. Grupul Iliescu „a exercitat în mod direct prerogativele puterii de stat şi a luat decizii importante atât cu caracter politic, cât şi cu caracter militar”
Iliescu și Gelu Voican, alături de alți membri ai conducerii CFSN, sunt responsabili de crimele comise după 22 decembrie 1989, Ion Iliescu fiind, conform procurorilor, autorul nemijlocit al declanșării și amplificării psihozei securist-teroriste conform căreia securişti/ bezmetici/sinucigaşi /terorişti trag din orice poziție în populație.
„Inculpatul Iliescu Ion, ca iniţiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), iar mai apoi în calitate de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat întreaga forţă militară a României), prin apariţiile sale în mod sistematic la TVR şi comunicatele CFSN, a contribuit în mod direct şi nemijlocit, prin dezinformări, la generarea şi amplificare psihozei terorist-securiste, cauză principală a survenirii de numeroase decese şi răniri de persoane, începând cu data de 22 decembrie1989” se afirmă în Rechizitoriu.
Gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989. Astfel, întreaga forţă militară a României – MApN, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989, s-a pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.
„Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, susțin procurorii.
Potrivit anchetei, începând cu seara de 22 decembrie 1989 a fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai acestui for.
Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.
„Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2.150 de răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 – 22 decembrie 1989 (orele 12,00)”.
Ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
„Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor”, susţineau procurorii.
Potrivit Parchetului General, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, a intervenit în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane.
„La 23 decembrie 1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste. Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României”, se afirmă în rechizitoriul din aprilie 2019.
