Summitul pentru Acțiune privind AI de la Paris, organizat pentru a identifica o poziție comună față de o inteligență artificială mai etică și controlată, a evidențiat confruntarea a două viziuni asupra lumii, SUA cerând o limitare a reglementărilor pentru a “nu ucide o industrie în plină expansiune” pe care o domină, relatează marți AFP.
Summitul a fost marcat de discursul foarte ofensiv al vicepreședintelui american J.D. Vance, aflat la Paris în prima sa călătorie internațională după preluarea mandatului de președinte de către Donald Trump și anunțul planului de investiții în AI în valoare de 500 de miliarde de dolari “Stargate”.
Spre deosebire de o Europă care dorește să se miște mai rapid definind în același timp un cadru pentru dezvoltarea AI, J.D. Vance a dorit să se depună “toate eforturile posibile pentru a încuraja politicile pro-creștere” în acest domeniu.
“Statele Unite sunt lider în AI, iar administrația noastră intenționează ca ele să rămână așa”, a subliniat vicepreședintele american la câteva ore după ce a devenit publică informația despre o ofertă nesolicitată a lui Elon Musk pentru start-up-ul OpenAI care a creat ChatGPT.
Conform Wall Street Journal, Elon Musk (care are deja propriul start-up AI generativ, xAI, lansat în 2023) dorește, împreună cu un grup de investitori, să cumpere organizația non-profit care controlează OpenAI, pentru 97,4 miliarde de dolari. “Nu, mulțumesc”, a răspuns luni pe X șeful OpenAI, Sam Altman, prezent la Paris.
no thank you but we will buy twitter for $9.74 billion if you want
— Sam Altman (@sama) February 10, 2025
Înainte de a pleca la Palatul Elysée pentru a lua prânzul cu președintele Emmanuel Macron, J.D. Vance a avertizat împotriva parteneriatelor cu “regimuri autoritare”, într-o referire transparentă la China. “Asocierea cu ele echivalează cu a-ți lega națiunea de un stăpân autoritar care încearcă să se infiltreze, să se stabilească și să preia infrastructura ta informațională”, a afirmat vicepreședintele SUA.
Ca răspuns la ambițiile americane, Uniunea Europeană și-a anunțat dorința de a mobiliza 200 de miliarde de euro pentru investiții în AI în Europa, dintre care 150 de miliarde de euro provenind de la grupuri mari.
“Leadershipul global este încă în joc”, a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, menționând “cel mai mare parteneriat public-privat din lume pentru dezvoltarea unei AI de încredere” în cadrul alianței “Inițiativa Campionilor din UE privind AI”, care reunește peste 60 de companii.
Dacă reglementarea AI, importanța modelelor open source (ce oferă acces la codul computerului lor și permit altora să le folosească) și respectarea vieții private au fost discutate pe larg luni, așteptările s-au concentrat marți pe declarația comună de la încheierea summit-ului, semnată de 61 de state, însă nu și de SUA și Marea Britanie.
Luni, Max Tegmark, președintele Future of Life Institute, o organizație non-profit cu sediul în SUA care avertizează în mod regulat cu privire la pericolele acestei tehnologii, le-a cerut participanților să “nu semneze” această declarație, în special din cauza presupusei nemenționări a “riscurilor” asociate cu AI.
Ultima zi a summitului a reprezentat și oportunitatea unei întâlniri de afaceri pentru companiile europene și internaționale de tehnologie la Station F, incubatorul de start-up fondat de miliardarul francez Xavier Niel, la care au fost invitați să participe 3.000 până la 4.000 de companii, inclusiv OpenAI.
În deschiderea evenimentului luni, președintele francez Emmanuel Macron a promis o “strategie” comparabilă cu cea implementată pentru reconstruirea Catedralei Notre-Dame din Paris după incendiul din 2019. Obiectivul vizează accelerarea construirii de infrastructuri în Franța dedicate acestei tehnologii și un plan de investiții private în valoare de 109 miliarde de euro. Trebuie să “alegem Europa și să alegem” Franța, a insistat președintele Macron, prezentând ca argumente energia electrică cu emisii reduse de carbon, talentele și promisiunea unei accelerări a procedurilor.
About The Author
