Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat, marţi, că pachetul de legi de modificare a legislaţiei privind securitatea naţională şi cibernetică este gata şi urmează ca săptămâna viitoare să se stabilească un calendar pentru adoptarea de urgenţă, menţionând că sunt modificări legate de mecanismele operative şi nu schimbări esenţiale, potrivit Agerpres.
„Cred că sunt gata proiectele, le-am discutat şi cu celelalte instituţii şi o să luăm, probabil, în discuţie săptămâna viitoare începerea unui parcurs de urgenţă. Nu sunt modificări importante, sunt modificări care să permită în situaţii de urgenţă, de exemplu, să facem diferite lucruri: este o lege legată de rezervele statului, una legată de funcţionarea în situaţii de urgenţă interinstituţional, care ţin de mecanisme operative”, a afirmat Dîncu, la Parlament, întrebat când va fi aprobat în Parlament pachetul de legi de modificare în privinţa securităţii naţionale şi securităţii cibernetice.
El a adăugat că nu există schimbări esenţiale faţă de legea privind mobilizarea populaţiei pentru apărarea ţării.
„Nu avem prescripţii speciale, nu există schimbări esenţiale faţă de ce există în legea legată de mobilizarea populaţiei pentru apărarea patriei”, a adăugat Dîncu.
În cazul unui conflict în Ucraina, România poate primi peste 500.000 de refugiaţi
Referitor la criza din Ucraina, Dîncu a declarat că în cazul unui conflict în această țară România poate primi peste 500.000 de refugiaţi.
„Există mai multe estimări, dar am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi, aceasta este cifra pentru care ne-am pregătit noi împreună cu Ministerul de Interne şi cu celelalte instituţii care au în subordine acest lucru. (…) Sunt multe puncte. Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta în vecinătatea graniţelor”, a spus ministrul Apărării la Parlament.
El a arătat că România nu se aşteaptă la fluxuri majore de refugiaţi din Ucraina, în contextul în care în 2014 cei mai mulţi au mers spre Polonia.
„Nici acum nu ne aşteptăm la fluxuri majore care să vină aici, dar niciodată nu se ştie, în funcţie de evoluţiile armate, dacă ar fi cazul, dar deocamdată vorbim de o situaţie ipotetică”, a afirmat ministrul Apărării.
Întrebat care ar putea fi cel mai rău scenariu pentru România, el a răspuns: „În momentul în care ar fi un conflict armat generalizat în estul graniţei noastre şi ar fi alte efecte de factură economică, de factură socială, cele legate de război electronic, care nu are graniţe şi se poate extinde, deci tot ceea ce ar însemna o situaţie de urgenţă am simulat interarme, interinstituţional. Există un comitet care funcţionează, tot timpul se întâlnesc, în fiecare zi, pe această temă cu nivelul pregătirii. Acest lucru a fost pentru prima dată când a fost un fel de cronică a unei morţi anunţate, ca să folosesc o sintagmă literară, şi atunci de săptămâni întregi ne pregătim”.
De asemenea, el a precizat și că România este pregătită să-i extragă pe românii aflaţi în Ucraina, dacă va fi nevoie.
„Suntem pregătiţi ca, în cazul în care este nevoie, să fie extraşi din teritoriu”, a spus acesta, arătând că nu ştie să existe astfel de solicitări.
Ministrul a punctat că există condiţiile pentru un conflict armat, dar şi speranţa unei dezescaladări în regiune.
„Există condiţii şi pentru un conflict armat, foarte multe condiţii, dar nu se ştie. Să sperăm că încă vor continua să vorbească diplomaţii, nu militarii. (…) Federaţia Rusă foloseşte diplomaţia şi în scopul de a influenţa, de a manipula, pentru că în acelaşi timp se declară că se retrag forţe şi că există aproape un calendar de retragere şi se acţionează şi militar, dar există speranţă pentru că s-a convocat, încă nu ştim chiar data, dar în scurt timp va avea loc şi un comitet NATO-Rusia, care nu era programat pentru că este ca urmare a discuţiei din ultima vreme. Din perspectiva aceasta, diplomaţii încă pot să vorbească”, a afirmat Dîncu.
Întrebat dacă un eventual conflict ar putea ajunge şi în România, el a răspuns că „populaţia poate să stea liniştită”.
„În acest moment nu există nicio prognoză în acest sens. Eu cred că populaţia poate să stea liniştită. Sigur că, în condiţiile unui conflict în Ucraina, toată zona este afectată. Asta nu înseamnă că va fi un război pe teritoriul nostru”.