Guvernul a adoptat pe 24 februarie 2026 două ordonanțe de urgență care formează un pachet de reformă cu efecte directe în economie și în administrația publică. Prima ordonanță vizează relansarea economică, prin ajutoare de stat, stimularea investițiilor productive, facilități fiscale și instrumente de finanțare pentru proiecte cu miză industrială și de competitivitate. A doua ordonanță, tratată separat, intervine în administrația publică, cu măsuri de reorganizare, descentralizare și întărire a colectării la nivel local.
Componenta economică a pachetului combină intervenția directă a statului în sprijinirea investițiilor cu modificări fiscale care ating companiile mari, microîntreprinderile, piața de capital și contribuabilii persoane fizice. În același cadru, Guvernul deschide și o linie de lucru pentru parteneriate public-private, cu accent pe pregătirea proiectelor și pe atragerea finanțării private.
Prin această ordonanță, executivul fixează prioritățile economice pe care vrea să le susțină în 2026 și în anii următori: investiții mari, sectoare strategice, capitalizare, export și conformare fiscală. Miza reală rămâne în implementare, adică în normele care vor stabili cine intră efectiv în schemele de sprijin și în ce condiții.
Ordonanța economică: relansare, investiții și schimbări fiscal-bugetare
Ajutoarele de stat pentru investiții
Investițiile strategice: apare un regim special pentru proiecte de minimum 1 miliard de lei. Ordonanța instituie acordarea de ajutoare de stat de către Ministerul Finanțelor pentru investiții strategice, cu prag minim al cheltuielilor eligibile de 1 miliard de lei. Pentru această categorie, sprijinul poate fi acordat prin scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor ad-hoc personalizat.
Formele de sprijin: statul poate finanța prin granturi, credit fiscal, garanții, bonificații de dobândă sau aport la capital. Pentru investițiile strategice, ordonanța permite mai multe forme de susținere, de la granturi și credit fiscal, până la garanții de stat pentru împrumuturi, bonificații de dobândă, aport la capital și alte măsuri de sprijin. Această formulare lasă Guvernului spațiu larg de intervenție, în funcție de tipul proiectului și de interesul economic invocat.
Investițiile eligibile pe categorii: sunt create ferestre distincte pentru industrie, resurse critice, tehnologie, apărare și convergență regională. În afara proiectelor strategice, ordonanța deschide linii separate pentru investiții în clustere de competitivitate și în sectoarele din industria prelucrătoare cu produse aflate în deficit comercial, pentru investiții în valorificarea resurselor minerale și materiilor prime strategice și critice, pentru producția de tehnologii zero net și componentele lor, pentru cercetare și dezvoltare de tehnologii înalte, pentru industria de apărare și pentru proiecte care vizează creșterea competitivității și convergența regională. Fiecare categorie are praguri proprii de intrare, semn că ordonanța încearcă să direcționeze sprijinul public spre zone considerate prioritare.
Diaspora ca investitor: ordonanța include explicit firme nou înființate cu capital majoritar românesc din afara țării. În text apare și o categorie distinctă pentru investiții realizate de societăți nou înființate, cu capital majoritar constituit de persoane fizice cu cetățenie română din diaspora. Formula are rol economic, dar și semnal politic, pentru că așază diaspora în zona investițiilor productive, nu doar a transferurilor de bani către familii.
Sprijin fiscal și ajutoare pentru alte tipuri de investiții
Deduceri de 200%: ordonanța introduce o facilitate fiscală extinsă pentru activele investiției. Pentru alte tipuri de investiții, ajutorul de stat sau de minimis poate lua forma grantului, creditului fiscal, garanțiilor și subvenției de dobândă, dar apare și o deducere de 200% aferentă cheltuielilor eligibile cu activele corporale și necorporale ale investiției. În practică, această deducere reduce baza impozabilă pentru calculul impozitului pe profit, în limitele intensității maxime admise.
Normele detaliate: eligibilitatea și condițiile efective se stabilesc în 90 de zile. Ordonanța spune că criteriile de eligibilitate și condițiile de implementare vor fi detaliate în actele normative de instituire a schemelor, aprobate în termen de 90 de zile de la publicarea OUG. Aici se va vedea, în realitate, cine poate accesa sprijinul și în ce condiții.
Banca de Investiții și Dezvoltare și Exim Banca Românească
Banca de Investiții și Dezvoltare: primește rol central în garanții și vehicule investiționale. OUG-ul prevede măsuri de sprijin prin Banca de Investiții și Dezvoltare pentru implementarea de scheme de garantare și pentru înființarea de vehicule investiționale sau fonduri de capital. Cadrul concret de administrare a operațiunilor urmează să fie stabilit prin mandate specifice aprobate prin hotărâre de Guvern.
Alocare pentru BID: Ministerul Finanțelor pune la dispoziție 1 miliard de lei în 2026. Ordonanța stabilește expres că, în 2026, Ministerul Finanțelor va pune la dispoziția BID suma de 1 miliard de lei. Este una dintre cele mai importante componente financiare ale pachetului, pentru că arată că Guvernul vrea să folosească această bancă drept instrument activ de politică economică.
Exim Banca Românească: încă 1 miliard de lei pentru exporturi și investiții externe în perioada 2026-2030. Separat, ordonanța prevede transferul a 1 miliard de lei din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor, în perioada 2026-2030, pentru suplimentarea fondului folosit de Exim Banca Românească în numele și contul statului. Destinația este susținerea creditelor la export, a tranzacțiilor internaționale și a investițiilor românești în străinătate, în rolul de Agenție pentru Credite la Export.
Modificările la impozitul pe profit și stimularea investițiilor private
Credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare: apare o opțiune nouă pentru firme. În domeniul impozitului pe profit, ordonanța introduce un sistem de credit fiscal pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, accesibil prin opțiune. Măsura are rolul de a transforma cercetarea într-o zonă stimulată fiscal în mod direct.
Profitul reinvestit și amortizarea accelerată: cele două facilități pot fi aplicate împreună în 2026. Pentru contribuabilii care beneficiază de scutirea de impozit a profitului reinvestit, ordonanța permite, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, aplicarea concomitentă a metodei de amortizare accelerată pentru activele respective. Această combinație crește avantajul fiscal pentru investițiile noi.
Listarea la bursă: deducere suplimentară de 50% pentru costurile de admitere și menținere la tranzacționare. În sprijinul pieței de capital și al finanțării companiilor, OUG-ul introduce o deducere suplimentară de 50% din cheltuielile legate de procesul de admitere și menținere la tranzacționare. Cheltuielile exacte vizate urmează să fie stabilite prin ordin al ministrului finanțelor.
Mijloacele fixe: pragul pentru recuperare prin amortizare urcă la 5.000 de lei. Ordonanța majorează valoarea de intrare a mijloacelor fixe de la 2.500 lei la 5.000 lei în scopul recuperării prin amortizare, cu argumentul actualizării la indicele prețurilor de consum. Pentru firme, această schimbare are efect direct asupra contabilității activelor și a tratamentului fiscal al achizițiilor.
Regimul microîntreprinderilor
Plafonul de 100.000 euro: transferul mijloacelor fixe și al terenurilor este scos din calcul. OUG-ul creează o excepție de la calculul plafonului de venituri pentru regimul micro, astfel încât veniturile din transferul mijloacelor fixe și al terenurilor să nu mai intre în acest plafon. Măsura reduce riscul ieșirii din regim după o tranzacție punctuală de active.
Revenirea la regimul micro: se permite din nou de la începutul anului calendaristic. Ordonanța permite revenirea la impozitarea pe veniturile microîntreprinderilor de la începutul unui an calendaristic, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, indiferent de aplicările anterioare ale regimului. Această formulă oferă mai multă flexibilitate fiscală firmelor mici.
Condițiile de încadrare: se schimbă și regula legată de salariat. În același capitol, ordonanța anunță îmbunătățirea condițiilor de încadrare și menținere în sistemul micro, inclusiv pe componenta legată de existența unui salariat. Forma exactă a acestor ajustări va conta mult pentru firmele foarte mici.
Bonificația de la organul fiscal: nu mai intră în baza impozabilă la micro. OUG-ul exclude din baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor veniturile care reprezintă bonificația acordată de organul fiscal. Este o corecție tehnică, dar cu efect direct în calculul impozitului.
Impozitul pe venit, contribuțiile sociale și stimularea economisirii
Pensiile private ocupaționale și PEPP: regim fiscal unitar în Codul fiscal. În domeniul impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii, ordonanța completează Titlurile IV și V din Codul fiscal pentru a include contribuțiile la fonduri de pensii ocupaționale și la produse paneuropene de pensii personale (PEPP), în linie cu tratamentul aplicat pensiilor facultative. Guvernul invocă astfel un regim fiscal unitar și nediscriminatoriu în sistemul pensiilor private.
Stimulent pentru investitorii persoane fizice: plafon anual de 400 euro echivalent în lei. OUG-ul prevede un stimulent fiscal astfel încât, la nivelul anului, să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, fără costurile tranzacției, pentru contribuabilii persoane fizice care dobândesc acțiuni, obligațiuni și titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile.
TVA și bonificațiile de conformare fiscală
TVA la încasare: plafonul crește în două etape, în 2026 și 2027. Ordonanța majorează plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la 4.500.000 lei la 5.000.000 lei în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, iar de la 1 ianuarie 2027 la 5.500.000 lei. Sunt introduse și dispoziții tranzitorii pentru persoanele impozabile care depășesc vechiul plafon la începutul anului 2026, dar rămân sub noul prag.
Bonificație de 3% pentru firme: se acordă pentru impozitul pe profit și micro aferente anului 2025. Guvernul introduce o bonificație de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul 2025, cu condiția conformării voluntare la plată și a depunerii la termen a tuturor declarațiilor fiscale.
Bonificație de 3% pentru persoane fizice: apare și pentru veniturile declarate prin declarația unică. O prevedere similară este introdusă pentru impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, acolo unde există obligația depunerii declarației unice. Scopul declarat este creșterea conformării voluntare și stimularea plății obligațiilor fiscale.
Parteneriatele public-private
Facilitatea Națională 2026-2028: Guvernul creează un program de pregătire tehnică pentru proiectele PPP. Ordonanța instituie un program distinct, finanțat prin bugetul de stat, în bugetul Ministerului Finanțelor, pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică în parteneriate public-private. Accentul este pus pe maturizarea proiectelor, reducerea riscurilor și standardizarea documentațiilor.
Comitetul interministerial pentru PPP: apare o structură de coordonare la nivel național. OUG-ul înființează Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P), cu rol de coordonare a problematicii PPP. În termeni administrativi, Guvernul încearcă să centralizeze decizia și să evite blocajele între ministere.
În forma sa economică, pachetul Guvernului adună în același act trei obiective mari: accelerarea investițiilor productive, un spațiu fiscal mai respirabil pentru firme și instrumente publice de finanțare mai active, prin BID și Exim. Direcția este clară la nivel de arhitectură, iar testul decisiv începe în normele de aplicare și în selecția efectivă a proiectelor care vor primi sprijin.
Greutatea acestei ordonanțe se vede pe deplin alături de partea administrativă a pachetului. Guvernul pune pe masă stimulente și facilități pentru economie, iar în paralel cere administrației centrale și locale să funcționeze cu costuri mai mici, cu reguli mai stricte și cu o colectare fiscală mai dură.
Partea a II-a urmărește exact această componentă: ordonanța privind administrația publică, acolo unde apar măsurile cu impact direct în primării, consilii județene, prefecturi, funcția publică, amenzi, patrimoniu local și plăți online.
About The Author
[…] cu ordonanța economică, această a doua parte arată logica întregului pachet guvernamental: statul încearcă să […]