Curtea Constituţională a României a publicat, luni, motivarea deciziei privind respingerea candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă la funcţia de preşedinte al României. Din document rezultă foarte clar că Diana Șoșoacă este mai mult decât un idiot util al Kremlinului, ea fiind suspectată chiar a fi agent al serviciilor secrete ruse, având legături speciale cel puțin cu GRU, susținându-se că promovează constant și fără rezerve politica anti-occidentală, anti-UE și anti-NATO a Rusiei, politică aflată în contradicție cu valorile constituționale pe care ar trebui să le respecte și promoveze un candidat la președinția României.
Sunt amintite aici vizitele regulate ale acesteia la Ambasada Rusiei din București, declarațiile publice făcute cu aceste ocazii, încercarea de scoatere a României din UE și Alianța Nord Atlantică, precum și încercarea de negociere a unei ”așa-zise” păci în Ucraina.
motivare decizie ccr SosoacaDe asemenea, sunt amintite și atacurile pubice ale acesteia la siguranța națională a statului român ” sugerând că poate furniza informații de natură să destabilizeze NATO și Uniunea Europeană”. Mai mult, se spune în motivare, ”aceasta a contribuit la diseminarea propagandei ruse prin discreditarea NATO, fapt ce a pus România într-o poziție dificilă la nivel internațional, în rândul partenerilor occidentali”.
O reacție similară a avut și față de Uniunea Europeană, iar în motivare Șoșoacă este citată cu niște declarații delirante, de tipul celor întâlnite exclusiv la balamuc: „Fă, Europo, tu mori, noi înviem și trăim în veacul vecilor! Și cu tine vor muri toți veneticii și trădătorii neamului și țării pe care i-ai cumpărat și i-ai făcut să trădeze! Piei, fă, Europo! Piei, cu diavolii tăi cu tot! Aici este Grădina Maicii Domnului! Pe aici nu se trece.”
Judecătorii CCR notează că această declarație nu reprezintă doar ”preluarea propagandei ruse în legătură cu blocul comunitar, ci arată și instabilitatea (psihică a – n.red) candidatului.
Dealtfel, rușii au premiat-o pe Șoșoacă pentru pozițiile sale proruse, ani-NATO și anti-UE, fiind declarată în personalitatea anului 2021 de către revista de proopagandă a regimului putinist ”Sputnik”, interzisă ulterior în România.
Referitor la relația lui Șoșoacă cu GRU, judecătorii CCR citează dintr-o analiză din 23 martie 2023 a think thank-ului Robert Lansing Institute (RLI), în care se susține că doamna Șoșoacă are legături cu serviciile secrete militare ruse și că cea mai recentă operațiune a „GRU” în România este proiectul de lege depus de senatoarea română privind anexarea unei părți din teritoriul Ucrainei.
RLI mai spune că „este probabil ca doamna Șoșoacă să fi intrat în atenția serviciilor secrete rusești ca fostă membră a partidului de extremă dreapta neonazist antisemit prorus Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), din care a fost exclusă”.
Fiind inițiatoarea unei legi create de GRU, se poate conchide că este mai mult decât evident că aceasta execută ordinele serviciului secret militar rus.
Dianei Șoșoacă i se mai reproșează că, prin utilizarea abuzivă a demnităților pe care le-a avut/le are, a încercat să exercite suveranitatea în nume propriu, fapt interzis, de plano, în Constituție.
”Toate aceste luări de poziție oficiale (nu speculative) pe care le-a avut sunt de natură să amenințe ordinea constituțională în România, prevederile art.1 alin.(1), (3) și (5) din Constituție fiind simple sugestii demne de ignorat, după bunul său plac. În același sens, intențiile doamnei Șoșoacă în legătură cu scoaterea României din NATO și ieșirea din Uniunea Europeană (RoExit) sunt contrare literei și spiritului Legii fundamentale a statului român, care la art.148 și 149 a punctat importanța aderării României la Uniunea Europeană și la NATO. Or, și 5 această conduită, cu caracter vădit anticonstituțional, putea și trebuia să fie luată în considerare de către BEC la momentul emiterii deciziei de înregistrare a candidaturii doamnei Șoșoacă, întrucât se poate prefigura cu ușurință faptul că acest candidat, dacă va deveni Președinte al României, va continua să nesocotească Constituția. În același sens, aceste aspecte indică faptul că persoana în cauză nu este aptă să îndeplinească atribuțiile funcției de Președinte al României, întrucât dă dovadă de instabilitate și, prin urmare, nu poate candida în mod legitim la această poziție. Respectarea Constituției nu este doar o obligație legală, ci și una morală, mai ales pentru cel care aspiră să devină garantul acesteia” – susțin judecătorii CCR.
Aceștia reproșează Biroului Electoral Central că nu au ținut cont de derapajele anticonstituționale ale Dianei Șoșoacă și nu au emis o decizie de respingere a candidaturii acesteia.
Desigur, i se reproșează și atitudinile și comportamentele antisemite și legionare.
Potrivit judecătorilor CCR, candidatul la funcția supremă în statul român ”trebuie să manifeste, fără dubii, voința de a apăra valorile și ordinea constituțională, cât și o atitudine activă necesară aplicării și supravegherii aplicării Constituției. Conduita candidatului la funcția supremă în stat nu se cantonează numai în sfera unei obligații generale de asumare a respectării Constituției, ci trebuie să se caracterizeze printr-un discurs public coerent orientat spre respectarea axiologică a Constituției pentru a impune/consolida/valorifica în mod credibil un comportament constituțional loial prin dialog și dezbateri, indicând și prefigurând, astfel, capacitatea și voința candidatului de a se implica în procesul democratic. Ca atare, respectarea Constituției și a valorilor sale nu este o opțiune sau facultate, ci o obligație înscrisă expres în cuprinsul Legii fundamentale și consolidată prin jurământul de credință, ca expresie a fidelității față de țară”.
Diana Iovanovici Șoșoacă nu îndeplinește nici pe departe aceste condiții, cum nu îndeplinește nici condițiile de eligibilitate cuprinse în jurământul de credință depus de candidatul câștigător al alegerilor prezidențiale, condiții care, spun judecătorii, pot fi examinate nu de Curtea Constituțională, neîndeplinirea lor de către candidat fiind inadmisibilă și contrar procesului democratic.
Dealtfel, nu numai că nu respectă și promovează aceste valori constituționale, ci, dimpotrivă, ” este de notorietate faptul că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici Șoșoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale”
În concluzie, Diana Iovanovici Șoșoacă nu poate fi nici măcar suspectată de respectarea Constituției și apărarea democrației constituționale, ceea ce atrage în mod categoric respingerea înregistrării candidaturii sale la funcția supremă în stat.
De remarcat că, spre finalul motivării, judecătorii CCR notează că au fost sesizați și cu privire la neconstituționalitatea partidului condus de Șoșoacă, S.O.S.
” În final, Curtea observă că, în cauză, au fost invocate și aspecte referitoare la neconstituționalitatea partidului politic pe listele căruia candidează doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, însă examinarea acestora nu poate forma obiectul controlului Curții Constituționale în cadrul atribuției prevăzute de art.146 lit.f) din Constituție”.
În final, CCR hotărăște : ”Admite contestaţiile formulate de doamna Amalia Bellantoni și de domnul Mihai Gheorghe Ursa și anulează Decizia Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024. Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 octombrie 2024.”.
About The Author
