Magistrații văd declarațiile lui Tudorel Toader ca fiind promisiuni de salon, spun reprezentanții Asociaţiilor „Forumul Judecătorilor din România”, „Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” şi „Iniţiativa pentru Justiţie”.
Declarațiile ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pe marginea OUG 7/2019 au stârnit furia magistraților. Acesta spuneau că, s-a convenit instituirea unui mecanism de dialog, astfel încât fiecare proiect de act normativ propus de către Guvern să fie transmis la CSM cu cel puţin cinci zile înainte de a fi făcut public, pentru a putea fi analizat, dezbătut şi avizat, dar şi abrogarea articolul 54 din OUG 7, referitor la posibilitatea ca un judecător să devină procuror-şef.
„Nemulţumirile magistraţilor nu pot fi satisfăcute cu promisiuni de salon, cu privire la abrogarea viitoare şi incertă, nedeterminată temporal, a unui simplu text din ordonanţa de urgenţă care putea avea destinatari exclusiv pe persoană fizică, din rândul judecătorilor doritori să aspire la o funcţie de conducere de rang înalt în parchete. Modalitatea în care aceste discuţii au fost gestionate de Consiliul Superior al Magistraturii dovedeşte, încă o dată, că este justificată solicitarea corpului profesional de respectare a competenţelor şi a rolului fiecărei Secţii a CSM şi de implicare a plenului în toate deciziile ce privesc întregul sistem judiciar, conform Constituţiei, redobândirea imediată de CSM a caracterului veritabil de organism colegial şi sistarea emiterii unor comunicate de presă de preşedintele CSM sau de grupuri de membri, de natură a facilita preluarea mesajului de o parte a mass-media ca provenind de la instituţia însăşi”, spun magistrații din cele 3 asociații.
La întâlnirea de luni de la Guvern nu au participat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici procurorul general al României, fiind prezent, în schimb, procurorul-şef al Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din Justiţie.
„La negocierea menţinerii acestor dispoziţii legislative au pus umărul şi reprezentanţii unor asociaţii de judecători şi /sau procurori, faţă de care peste 2.000 de colegi magistraţi s-au delimitat individual în cursul anului 2018, considerând că poziţiile exprimate de-a lungul procesului legislativ au fost considerate inadecvate pentru evoluţia magistraturii. De asemenea, unele filiale s-au autodizolvat, iar foarte mulţi membri au demisionat din aceste asociaţii, din aceleaşi motive”, mai spun magistrații.
Pe de altă parte, propunerea de a adopta un memorandum pentru a acorda CSM un termen rezonabil în vederea emiterii avizelor nu este suficientă, deoarece acesta ar constitui cel mult un act infralegal, de bune practici, fără garanţii reale şi eficiente în caz de nerespectare.
„Nemulţumirile corpului profesional al magistraţilor vizează însăşi existenţa Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, nu doar reglarea gravitării sale în afara orbitei sistemului judiciar tradiţional. Graba de a interzice delegarea în funcţiile de conducere la parchete pe o perioadă mai lungă de 45 de zile, ce ar putea conduce la blocaje instituţionale, este îndoielnică. Necesitatea amânării sau a modificării unor dispoziţii referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, concursul de admitere în magistratură, formarea iniţială a auditorilor de justiţie, stagiul judecătorilor şi procurorilor, examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor, concursul de promovare în funcţii de execuţie şi de numire în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor sau concursul de promovare în funcţia de judecător la ÎCCJ a fost aparent însuşită de conducerea CSM, care a avut un mandat expres din partea organismului colegial pentru a solicita abrogarea ordonanţei, cu excepţia unor dispoziţii vizând admiterea la INM şi promovarea la ÎCCJ”, susţin magistraţii.
About The Author
