AcasăAgenda ZileiRaportul ”Laundromat”: Cum au fost spălați 22 miliarde de dolari prin instituții...

Raportul ”Laundromat”: Cum au fost spălați 22 miliarde de dolari prin instituții din Republica Moldova (document)

Deputata PPDA din Republica Moldova, Inga Grigoriu, a prezentat, vineri, raportul „Comisiei Landromat” care a analizat mijloacele și schemele prin care 22 de miliarde de dolari americani, proveniți din Rusia, au fost spălați în Republica Moldova prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar bancare.

„Raportul a fost prezentat în termen, dar nu a putut fi prezentat din cauza insistenței a patru membri ai comisiei de a fi audiat Veaceslav Platon. Acești deputați nu se pot hotărî dacă vor semna raportul și astfel acesta nu poate fi înregistrat. Deputatul Partidului Șor Denis Ulanov m-a anunțat că nu va putea semna proiectul din cauza apariției unui conflict de interese” – a spus parlamentara din Moldova.

Veaceslav Platon (un afacerist moldovean, fost politician, condamnat în 2017 la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari – n.red.) a relatat fragmentat cum anume a implementat schema de elitizat a mijloacelor ilicite originare din Federația Rusă, tranzitându-le prin Republica Moldova spre jurisdicții străine. De asemenea, a confirmat că modificările la cadrul normativ a făcut posibil ca autorii tipologiei să suporte costuri mai puține și a adus ca exemplu plafonarea taxei de stat în instanțele de judecată. El a confirmat că dacă nu era scandal în anul 2014, această operațiune ar fi continuat chiar și până în prezent, dacă nu eram anumite schimbări în anul 2015”, a declarat deputata PPDA.

Ea a mai spus că în următoarea legislatură parlamentară trebuie cercetat dacă au avut loc spălări de bani după aceeași schemă după 2015 și cine anume sunt beneficiarii finali.

„Pe parcursul lucrărilor comisiei au fost constatate și alte scheme de spălări de bani prin contracte fictive și altele. Este o analiză complexă a acelor ani în baza răspunsurilor primite de la organele competente ale statului cu activitate pentru prevenirea spălărilor de bani”, a mai spus ea. Raportul se bazează pe patru piloni care explică precis evenimentele din acești ani. Deputata a afirmat că menirea raportului este să arate inacțiunea instituțiilor statului și metodele prin care au fost modificate legi pentru a înlesni schema de spălare a banilor” – a mai spus parlamentara.

Grigoriu a explicat că o parte din bani au fost spălați prin segmentul transnistrean și cum au fost falimentate întreprinderi regionale prin atacuri raider. Comisia a mai găsit conexiuni ale acestor acțiuni și cu „furtul miliardului”. Schema a funcționat prin interpuși, companii naționale și unele înregistrate în zone offshore.

„Cetățeni ai Ucrainei avea misiunea de a depune cereri de chemare în judecată în numele entităților juridice creditoare cu scopul de a fi emise ordonațele judecătorești către executorul judecătoresc ales de către creditor. Apoi toate ordonanțele erau executate doar într-o singură bancă din Republica Moldova, iar mijloacele financiare era încasate forțat nu de la cei care aveau datori, ci din conturile băncilor corespondente din Federația Rusă, acestea neavând statu de dator în contractele fictive, dar care procesau plăți în numele lor la ordinele fiduciarilor indicați în ordonanță.

Potrivit Raportului, în anii 2010-2014, în baza a 36 ordonanțe judecătorești , din conturile corespondente a 20 bănci din Federația Rusă deținute la B.C. “Moldindconbank” S.A., au fost încasate forțat mijloace bănești în sumă totală de 22 013 152 564 USD de către 5 executori judecătorești din R. Moldova și transferate în conturile curente a 20 companii off-shore deschise la B. C. MOLDINCONBANK S.A. și TRASTA KOMERCBANKA, Letonia, ulterior, mijloacele financiare fiind transferate către persoane fizice și juridice cu conturi deschise în bănci comerciale din cca 60 state.

Iată Raportul Laundromat:

Raportul-Comisiei-Parlamentare-Laundromatul

”Operațiunile bancare se manifestau prin scoaterea capitalului financiar din Federația Rusă către zone off-shore cu utilizarea sistemului bancar moldovenesc. Însumat, conform unor estimări efectuate de organele competente naționale și internaționale, circa 400 miliarde dolari proveniți din activități ilicite pe teritoriul Federației Ruse, au avut drept destinație finală jurisdicții din cadrul Uniunii Europene, SUA, China, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Australia, Marea Britanie, Ucraina, Cipru, Argentina, Barbados, Belize, Canada, Egipt, Grecia, India, Indonezia, Insulele Man, Israel, Japonia, Kazahstan, Malaiezia, Malta, Mauritius, Noua Zeelandă, Singapore, Africa de Sud, Coreea de Sud, Sri Lanka, Taiwan, Uruguay, Vietnam ș.a. state” – se afirmă în raport.

Tipologia, denumită generic “LAUNDROMAT” de către instituțiile naționale sau „schema moldovenească” numită de către instituțiile din Federația Rusă, avea în calitate de reprezentanți legali ai companiilor creditoare înregistrate în zone off-shore cetățeni, exclusiv ai Ucrainei, a căror misiune era să depună cereri de chemare în judecată în numele entităților juridice creditoare, cu scopul de a fi emise ordonanțele judecătorești către executorul judecătoresc ales de creditor.

Toate ordonanțele erau executate doar într-o singură bancă comercială din R. Moldova, iar mijloacele financiare erau încasate forțat nu de la fidejusorii indicați în ordonanțe, ci de pe contul băncilor corespondente din Federația Rusă, ele neavând statut de fidejusor în contractele de împrumut fictive, dar care procesau plăți în favoarea sau la ordinul fidejusorilor indicați în ordonanțe.

Aceste aspecte reprezintă, de asemenea, momente cheie în realizarea tipologiei, iar rolul executorilor judecătorești era unul de o importanță vădită în implementarea operațiunii: aceeași 5 executori judecătorești erau contractați de către cele 20 companii creditoare înregistrate în zone off-shore, companii întâlnite și în alte scheme bine puse la punct pe teritoriul R. Moldova, precum falimentarea de întreprinderi de importanță regională, atacuri raider, jaful bancar, entități nerezidente numite: RONIDA INVEST LLP, MIRABAX INVESTMENTS LIMITED, CHESTER NZ LIMITED, ZORBA INTERNATIONAL, SEABON LIMITED, WESTBURN ENTERPRISES LIMITED, PRVERT SYSTEM LIMITED, VALEMONT PROPERIES LTD, CALDON HOLDINGS LIMITED ș.a.

Potrivit raportului Kroll, entitățile juridice menționate ar fi conexe grupurilor de companii afiliate lui Platon Veaceslav, Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor – susțin membrii comisiei.

Pe parcursul investigării mecanismelor de implementare a tipologiei denumite generic LAUNDROMAT, de către instituțiile naționale responsabile au fost constatate date, conexiuni sau implicări directe privind utilizarea mijloacelor financiare provenite din Federația Rusă ce au generat îmbogățiri ilicite și evaziuni fiscale pe teritoriul R. Moldova, achiziții de acțiuni a două companii de asigurări și instituții financiare din R. Moldova, achiziții de valori mobiliare, de bunuri mobile și imobile în Uniunea Europeană, extrageri de numerar în proporții deosebit de mare, corupere de deputați și demnitari de stat având nivel de conducere în cadrul Parlamentului și Guvernului R. Moldova, judecători, alimentări de conturi ale membrilor de familie ale foștilor demnitari de stat, finanțări cu mijloace provenite din Laundromat a contrabandei, a diverselor entități juridice, organizații non-profit, fluxuri semnificative de mijloace financiare prin instituții financiare ale R. Moldova în conturile unor persoane fizice și juridice nerezidente.

Toate aceste activități ilicite exclud percepția, intenționat formată în societatea noastră, privind doar caracterul tranzitoriu al acestor fluxuri bănești de proveniență dubioasă și că aceste mijloace nu au produs impact pe plan național – se mai afirmă în Raport.

About The Author

Dan Badea
Dan Badea
Jurnalist de investigații din 1990, licențiat în matematică. Instituții mass media pentru care am lucrat în ultimii 30 de ani: Expres, Ultimul Cuvânt, Tele7 abc, Televiziunea Română, Evenimentul Zilei, Adevărul, Bilanț, Prezent, Interesul Public, Gardianul, Curentul. Autor al volumului ”Averea Președintelui. Conturile Ceaușescu” - Nemira, 1998.
Articole asemanătoare

Cele mai accesate