Rata de creștere economică a României în acest an va fi în jur de 6% a declarat vineri Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
„În opinia mea, dacă privim contextul global, asistăm la o schimbare de paradigmă, fiindcă planul european este de mare anvergură şi pune accentul pe investiţii. În Statele Unite, programul lui Biden privind infrastructura este iar o schimbare de paradigmă. Ne duce cu gândul la politica new deal a lui Franklin Delano Roosevelt.
Planul european înseamnă cam 5% din Produsul Intern Brut agregat al Uniunii Europene, planul administraţiei Biden înseamnă cam 10% din Produsul Intern Brut al Statelor Unite. Fără îndoială, sunt planuri întinse pe mai mulţi ani, aşa cum este şi planul României, Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă, care este echivalentul a circa 14% din Produsul Intern Brut al României, 30 de miliarde de euro, analog cu ceea ce înseamnă acest plan în Polonia.
Redresarea economică a început peste tot. În fapt, asistăm la un rebound, la un salt, pentru că este efectul de bază, cum spunem noi, economiştii.
România va avea o rată respectabilă şi eu cred că vom fi în preajma lui 6%, între 5,5% şi 6% creştere în acest an, care, împreună cu o inflaţie pe care bănuiesc că a evocat-o şi domnul viceguvernator, ar permite o dinamică a PIB-ului care să ajute procesul de corecţie macroeconomică”, a spus Daniel Dăianu la conferinţa online „Upgrade România – investiţiile, colacul de salvare al economiei„citat de Agerpres.
În opinia sa, planul european este ca un multivaccin. ”El urmărește să șină cont și de schimbările climatice, acordă mult sprijin statelor pentru a continua lupta cu pandemia şi are şi o componentă geopolitică, contextualizat” – susține Dăianu.
Referitor la deficitul structural, el a precizat că se vorbește mai mult despre deficitul care ține cont de execuția bugetară de-a lungul unui ciclu, dar ”mai există un deficit structural într-o accepţie mai extinsă, care ţine seama de subfinanţarea structurală cronică din sectoarele sănătate şi educaţie”. Pentru aceste sectoare se alocă 3,5% din PIB, mult mai puțin decât media din UE. Dacă ar fi adăugat și acest deficit de finanțare, România ar înregistra un deficit structural de 8%.
„Acest deficit este ocultat, pentru că noi avem o abordare, nu spun strict contabilă, dar noi am considerat aceste cheltuieli ca nefiind investiţii. Noi, prin investiţii, cei mai mulţi, din păcate, dintre economişti consideră că investiţiile sunt numai în maşini, în drumuri şi autostrăzi. Fals!
Dacă nu investeşti în om, în sănătate, educaţie, ai o mare problemă şi ce spun acum e de bun simţ. O spune Fondul Monetar, o spune OCDE, o spun guverne din ţările unde cei care iau decizii par să fie mai luminaţi”, a precizat președintele Consiliului Fiscal.
