În pragul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Republica Moldova se confruntă cu o ofensivă hibridă coordonată de Federația Rusă, descrisă de președinta Maia Sandu drept „fără precedent”. Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Sandu avertizează că Moscova și-a intensificat ingerința în procesele electorale moldovenești, vizând în mod special diaspora – segmentul care a fost decisiv în obținerea celui de-al doilea mandat prezidențial și în victoria referendumului pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Potrivit șefei statului, sprijinul moldovenilor din străinătate a fost esențial pentru consolidarea cursului proeuropean, iar Kremlinul încearcă acum să fractureze acest sprijin printr-o campanie agresivă de dezinformare și manipulare.
Sandu acuză Rusia că folosește rețeaua de boți „Matryoshka” pentru a fabrica știri false, prezentate ca fiind produse de instituții media internaționale. Această rețea automatizată generează conținut propagandistic cu aparență de legitimitate, vizând în special alegătorii din diaspora.
În paralel, autoritățile ruse ar utiliza preoți ortodocși ruși pentru a răspândi mesaje politice mascate în discurs religios, infiltrând astfel comunitățile moldovenești din afara granițelor. Tactica nu este nouă, dar devine tot mai sofisticată, combinând influența religioasă cu manipularea informațională și cu acțiuni de destabilizare internă.
Președinta Republicii Moldova a reamintit că în alegerile din 2024 au fost semnalate amenințări false cu bombă la mai multe secții de votare din străinătate, inclusiv în Germania, presupus orchestrate de agenți ruși. Serviciile de securitate moldovenești au detaliat atunci un atac complex asupra procesului electoral, acuzând Moscova că a canalizat sume uriașe – echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei – pentru a cumpăra voturi printr-o rețea extinsă de intermediari.
Operațiunea a fost descrisă ca având ramificații financiare, logistice și informaționale, cu scopul de a influența rezultatul alegerilor și de a submina încrederea în instituțiile democratice.
Sandu avertizează că Rusia recurge inclusiv la implicarea unor grupări criminale pentru a genera instabilitate în penitenciarele moldovenești, parte a unei strategii mai ample de subminare a ordinii publice și a statului de drept. „Este, într-adevăr, o gamă foarte largă de instrumente pe care Rusia le folosește, încercând să ne copleșească instituțiile”, a declarat ea.
Într-un discurs susținut recent în Parlamentul European, Sandu a subliniat că metodele utilizate de Rusia în Republica Moldova riscă să fie replicate și în alte democrații. Moldova devine astfel un teren de testare pentru tactici care pot fi exportate în state vulnerabile din Europa Centrală și de Est.
În acest context, integrarea europeană este prezentată de președintă ca singura garanție pentru supraviețuirea Republicii Moldova ca stat democratic. Bruxelles-ul a promis anul trecut un sprijin economic de 1,8 miliarde de euro pentru Moldova, înaintea referendumului privind aderarea la UE, câștigat la limită de tabăra pro-europeană.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie sunt descrise de Sandu drept „ultima provocare majoră” în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Într-un climat marcat de presiuni externe, manipulare informațională și tentative de destabilizare, scrutinul din această toamnă va testa nu doar reziliența instituțiilor moldovenești, ci și capacitatea Europei de a proteja democrațiile aflate la periferia sa.
About The Author
