Refuzul Spaniei de a-și mări cheltuielile militare la 5% din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii ani a fost unul dintre principalele subiecte de conversație ale liderilor la sosirea lor la summitul NATO de la Haga, constată miercuri EFE.
Cu toate acestea, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a declarat că nu este “îngrijorat” de un posibil eșec al summitului din cauza refuzului Spaniei de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB și a recunoscut că înțelege că “acestea sunt decizii dificile” și că “fiecare țară trebuie să găsească bani”.
“Țările trebuie să găsească bani. Și nu este ușor. Sunt decizii politice. Recunosc pe deplin acest lucru. Dar, în același timp, există o convingere absolută printre colegii mei de la masă: având în vedere amenințarea din partea Rusiei, având în vedere situația de securitate globală, nu există altă opțiune. Chiar trebuie s-o facem”, a insistat Rutte.
În acest sens, secretarul general al NATO a declarat că are “speranța și, în același timp, optimismul prudent că vom realiza acest lucru”.
La rândul său, prim-ministrul belgian Bart De Wever a declarat la sosirea la summit că, dacă omologul său spaniol Pedro Sanchez crede că poate finanța capacitățile militare țintite de NATO cu doar 2,1% din PIB în loc de 3,5% atunci este “un geniu”.
“Ar fi minunat să vedem că se poate face cu 2,1% ceea ce trebuie să facem cu 3,5%, așa cum a spus Pedro Sanchez. Dacă poate face asta, este un geniu. Și, bineînțeles, genialitatea mă inspiră”, a comentat De Wever.
În orice caz, Spania a anunțat că nu crede că va trebui să depășească 2,1% din PIB pentru a finanța capacitățile pe care NATO i le-a încredințat pentru descurajare și apărare în următorii ani.
“Strategii NATO au calculat suma de bani necesară la prețurile actuale pentru a atinge obiectivele de capabilități și că ar trebui să fie în jur de 3,5% din PIB-ul tuturor statelor membre NATO pentru a realiza acest lucru. Și presupun că acești oameni nu sunt proști, știu despre ce vorbesc, așa că probabil au dreptate”, a atras atenția premierul belgian.
De Wever a subliniat că toți cei 32 de membri NATO acceptă același text al declarației summitului, insistând că “nu există clauze de excludere voluntară” (opt-out).
“Dacă interpretarea Spaniei este corectă, atunci oricine poate interpreta textul în același mod”, a mai declarat premierul belgian.
Omologa sa daneză, Mette Frederiksen, nu a fost de acord cu poziția Spaniei de a nu crește cheltuielile militare la 5% din PIB.
“Nu înțeleg punctul de vedere spaniol. Europa trebuie să se apere, iar NATO trebuie să fie capabilă să se apere”, a declarat Frederiksen presei daneze, potrivit agenției de știri Ritzau.
“Ceea ce spune Spania că este suficient cu 2,1% nu este corect. Nu am fi capabili să exercităm descurajare și să ne apărăm suficient”, a apreciat Frederiksen.
Între timp, prim-ministrul interimar al Olandei, Dick Schoof, a susținut că “este prea devreme” pentru a evalua posibilele consecințe pentru Spania dacă nu îndeplinește obiectivele de cheltuieli pentru apărare care vor fi stabilite la summit.
Secretarul general al NATO a declarat că Alianța este “absolut convinsă” că Spania va trebui să atingă 3,5% pentru a-și îndeplini obiectivele de capacitate militară, iar Schoof a reiterat miercuri acest sentiment.
“Procentele sunt legate de capacitățile de apărare care trebuie atinse, iar noi avem nevoie de cel puțin 3,5%, asta credem noi și asta crede NATO”, a insistat Schoof.
Vicepreședintele guvernului italian, Antonio Tajani, care este și ministru de externe, prezent și el la Haga, a declarat că “Spania va trebui să respecte regulile” și să realizeze cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB.
“Toată lumea va trebui să respecte regulile, dar au fost introduse criterii rezonabile de flexibilitate. Spania? Desigur, Spania va trebui să respecte și ea regulile, la fel ca Italia, Franța și toți ceilalți”, a declarat el presei.
Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, întrebat în mod specific despre Spania, a declarat că scopul unei alianțe este “de a asigura o partajare echitabilă a sarcinilor și de a împiedica anumite țări să profite de angajamentele altora în materie de apărare”.
“Cred că este important să înțelegem că aceste obiective ar trebui să fie obligatorii pentru toți cei 32 de membri ai alianței”, a comentat el.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat că nu vede nicio “interpretare în text”, că “toată lumea este obligată” și că “există o datorie comună”.
Cancelarul german Friedrich Merz a vorbit despre un “summit istoric” în care și-a exprimat încrederea că se va lua o decizie comună pentru a oferi NATO resurse semnificativ mai bune în viitor și că aceasta se va face “cu un consens larg”, deoarece toată lumea este de acord, de asemenea, că “situația amenințărilor s-a schimbat, iar amenințarea este, în special, Rusia”.
About The Author
