Rusia a expulzat un diplomat american, Bartle Gorman, care este adjunctul ambasadorului SUA la Moscova, iar Washingtonul urmează să reacţioneze faţă de această măsură, a anunţat joi ambasada, potrivit agenţiei RIA, preluată de Reuters.
Nu a fost deocamdată comunicată justificarea Moscovei pentru expulzarea diplomatului american.
Decizia vine la câteva ore după ce rebelii pro-ruși au acuzat forțele ucrainene că își bombardează pozițiile, NATO spunând că Moscova caută o scuză pentru a invada Ucraina.
„Solicităm Rusiei să pună capăt expulzărilor fără temei ale diplomaților și personalului american și să lucreze productiv pentru a ne reconstrui misiunile. Acum, mai mult ca niciodată, este esențial ca țările noastre să aibă personalul diplomatic necesar pentru a facilita comunicarea între guvernele noastre”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat.
Între timp, Marea Britanie și NATO au acuzat Moscova că încearcă să creeze un pretext pentru invazie, susținând că Ucraina bombardează rebelii pro-ruși.
Ambasadorul SUA la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, a spus că dovezile de la fața locului sugerează că „Rusia se îndreaptă către o invazie iminentă”.
Our goal is to convey the gravity of the situation. The evidence on the ground is that Russia is moving toward an imminent invasion. This is a crucial moment. Today’s Council meeting should not distract us from that. It should focus on what is happening right now in Ukraine.
— Ambassador Linda Thomas-Greenfield (@USAmbUN) February 17, 2022
Moscova a răspuns contra-propunerilor Washingtonului în problema securității
Pe de altă parte, ambasadorului SUA la Moscova, John Sullivan, i-a fost remis tot joi răspunsul Rusiei la contra-propunerile făcute de Washington către Moscova, care în decembrie a transmis SUA şi NATO un set de cereri privind arhitectura de securitate europeană.
Potrivit documentului citat de agenția rusă de știri Interfax, Moscova consideră că Washingtonul „nu a dat un răspuns constructiv” unei inițiative anterioare din Moscova.
Rusia doreşte în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est şi retragerea trupelor şi armamentelor amplasate în ţările ce au aderat la această alianţă după 1997.
„În absența unei dispoziții din partea americană de a negocia garanții stricte, obligatorii din punct de vedere juridic pentru securitatea noastră din partea SUA și a aliaților săi, Rusia va fi forțată să reacționeze, inclusiv prin luarea de măsuri militare-tehnice”, se arată în document, potrivit Deutsche Welle.
Anterior, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că este „absolut necesar ca grupurile relevante ale societății civile din cele două țări ale noastre să cunoască” care este poziția Rusiei.
„Cred că veți afla foarte repede cum va evolua situația în continuare”, a declarat Lavrov reporterilor la o conferință de presă joi.
El a mai spus că Rusia își va încheia exercițiile militare pe 20 februarie, așa cum era programat. În același timp, el a spus că întrebările despre criza din Ucraina care se încheie la acel moment ar trebui adresate liderilor occidentali.
„Această situație nu se dezvoltă aici, pe teritoriul Rusiei, se dezvoltă în mințile occidentale, în creierul și în mass-media, mai ales în cele din SUA și Marea Britanie”, a spus Lavrov.
SUA și NATO susțin că Rusia nu și-a retras trupele de la granițe. Dimpotrivă.
NATO este îngrijorată că Rusia ar putea încerca să creeze un pretext pentru o invazie în Ucraina, a afirmat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, comentând informaţiile privind bombardamente peste linia armistiţiului din regiunea Donbas din estul Ucrainei, opinie împărtăşită şi de ministrul britanic de Externe, Liz Truss, relatează Reuters.
„Suntem îngrijoraţi că Rusia încearcă să fabrice un pretext pentru un atac armat împotriva Ucrainei. Intenţiile Rusiei încă nu sunt clare”, a declarat şeful NATO presei, după o reuniune de două zile a miniştrilor Apărării din Alianţă la sediul de la Bruxelles.
De asemenea, Stoltenberg a mai atras atenţia că Rusia are tot ce îi trebuie pentru a lansa o invazie la scară largă şi rapidă în Ucraina.
„Au suficiente trupe, suficiente capabilităţi pentru a lansa o invazie deplină a Ucrainei în timp scurt sau fără o perioadă de atenţionare”, a precizat el.
„De aceea situaţia este atât de periculoasă”, a adăugat Stoltenberg.
La rândul său, şefa diplomaţiei britanice, Liz Truss, a declarat că guvernul rus încearcă să fabrice un pretext să invadeze Ucraina prin presupuse informaţii despre o activitatea neobişnuită a forţelor ucrainene.
„Relatările despre o presupusă activitate militară neobişnuită din partea Ucrainei în Donbas sunt o încercare ostentativă a guvernului rus de a fabrica pretexte pentru o invazie. Face parte din strategiile Kremlinului”, a scris ea pe Twitter.
Liz Truss a adăugat că Marea Britanie „va continua să denunţe campania de dezinformate a Rusiei”.
Separatiştii susţinuţi de Rusia din estul Ucrainei au acuzat joi forţele guvernamentale că au deschis focul asupra teritoriului lor de patru ori în ultimele 24 de ore şi au precizat că încearcă să stabilească dacă există răniţi sau morţi.
Marţi, preşedintele rus Vladimir Putin a spus că Moscova nu îşi doreşte un război în Europa.
Berlin: Nu deținem dovezi verificabile că Rusia a detensionat criza de la granița cu Ucraina
Berlinul nu a primit încă „dovezi verificabile” că Rusia a detensionat criza de la granița cu Ucraina, a declarat Christine Lambrecht, ministrul german al apărării, pentru DW.
Ea a mai spus că Rusia va trebui să recheme trupele, care ar fi de fapt folosite în cazul unei invazii, de la granița cu Ucraina.
„Nu se poate presupune că acest lucru se va face în câteva ore”, a spus ea. „Nu am văzut încă această mișcare”.
Comentând eforturile Ucrainei de a se alătura NATO și opoziția acerbă a Moscovei față de această idee, Lambrecht a spus că NATO nu ar trebui să-și închidă porțile pentru Kiev.
„Decizia de a aplica sau nu [pentru intrarea în NATO] trebuie luată de Ucraina”, a spus ea. „Acest [drept] nu poate fi abandonat în timpul procesului de negociere”.
Ucraina neagă că a bombardat separatiștii din est
Ucraina a respins joi afirmațiile separatiștilor susținuți de ruși conform cărora își bombardează teritoriul.
„În ciuda faptului că pozițiile noastre au fost atacate cu arme interzise, inclusiv cu artilerie de 122 mm, trupele ucrainene nu au deschis focul ca răspuns”, a declarat un ofițer de presă al Operațiunii Forțelor Ucrainene Mixte pentru Reuters.
Anterior, autoproclamata Republică Populară Lugansk a declarat agenției ruse de presă RIA că forțele ucrainene au folosit mortiere, lansatoare de grenade și mitraliere.
„Forțele armate ale Ucrainei au încălcat în mod grav regimul de încetare a focului, folosind arme grele, care, conform acordurilor de la Minsk, ar trebui retrase”, au declarat reprezentanții așa-zisei Republici Populare Lugansk.
Acordul de la Minsk a fost semnat în 2015 pentru a opri luptele din regiunea Donbass din estul Ucrainei.
Termenii acordului de pace, însă, nu au fost niciodată implementați în mod corespunzător, iar împușcături sporadice au fost raportate în regiunile controlate de rebeli din ambele părți în ultimii ani.
Moscova observă îndeaproape situația de la granița cu separatiștii
După ce rebelii pro-ruși au susținut că forțele ucrainene își bombardează pozițiile în regiunile separatiste din estul Ucrainei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Moscova „observă îndeaproape”.
„Acesta este un motiv de îngrijorare foarte profundă”, a spus el. „Am avertizat de mai multe ori că concentrarea excesivă a forțelor armate ucrainene imediat lângă linia de separare, combinată cu posibile provocări, ar putea crea un pericol major”.
Totodată, el a spus că situația de la granița dintre Ucraina și Rusia este „stabilă” în ciuda creșterii tensiunilor în Donbass. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a mai spus că Moscova nu are de gând să discute cu Kievul despre presupusele lupte din zonele controlate de rebeli.
Potrivit agenției de știri de stat ruse RIA Novosti, Moscova cere SUA să oprească toate livrările de arme către Ucraina, să elimine armele defensive deja furnizate forțelor ucrainene și să oblige Kievul să respecte acordurile de la Minsk care prevăd încetarea focului împotriva separatiștilor susținuți de Rusia, în estul Ucrainei.
Moscova cere, de asemenea, retragerea tuturor forțelor americane din Europa Centrală și de Est, a informat RIA.
About The Author
