Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat sâmbătă îngrijorarea cu privire la informaţiile apărute pe reţelele de socializare despre presupusa prezenţă a mercenarilor din grupul rus Wagner în Venezuela, despre care a avertizat că aduc „moartea şi destabilizarea” oriunde ar merge, informează EFE.
„Este un exemplu clar de amestec neruşinat al Rusiei în treburile interne ale altor ţări, precum şi al strategiei sale obişnuite de a semăna haos în întreaga lume”, a comentat preşedintele ucrainean într-un mesaj publicat pe reţelele sale de socializare.
Zelenski a subliniat că venezuelenii trec prin „vremuri foarte grele” din care singura ieşire posibilă este prin „mijloace paşnice şi democratice”.
„Condamnăm folosirea forţei împotriva protestatarilor paşnici şi îndemnăm pe toată lumea să respecte decizia poporului. Liderii adevăraţi nu se ascund de propriul lor popor în spatele mercenarilor”, a apreciat Zelenski.
În ultimele zile, diverse mass-media au relatat despre imagini neverificate publicate pe reţelele de socializare care, potrivit celor care le-au difuzat, arată mercenari din grupul Wagner colaborând cu poliţia venezueleană în reprimarea protestelor la adresa preşedintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, şi a presupusei fraude electorale de la alegerile prezidenţiale din 28 iulie.
Ungaria putinistă a blocat adoptarea unei declarații comune a UE privind alegerile din Venezuela, fraudate à la russe
UE nu a reușit să adopte o poziție unitară cu privire la alegerile contestate din Venezuela, după ce Ungaria a folosit dreptul de veto pe o declarație în care exprima îngrijorarea cu privire la presupusele „nereguli” din cadrul scrutinului și făcea apel la o mai mare transparență, semnala Politico, în urmă cu câteva zile.
Prezența luptătorilor Wagner în Venezuela, trimiși de dictatorul Putin pentru a securiza frauda electorală uriașă comisă de Maduro, la fel ca în urmă cu 5 ani, este încă o dovadă că Ungaria face, de fapt, politica Kremlinului, Putin fiind principalul aliat al lui Maduro în menținerea cu orice preț a acestuia în fruntea Venezuelei.
Președintele venezuelean Nicolás Maduro a fost declarat câștigător al alegerilor prezidențiale din 28 iulie de către un organism electoral controlat de guvern, care i-a acordat aproximativ 51% din voturi față de 44% pentru adversarul său, Edmundo González Urrutia. Cu toate acestea, guvernul nu a reușit să explice cum au fost calculate și verificate aceste rezultate.
Statele UE au dorit să adopte luni o declarație comună în care să își exprime îngrijorarea cu privire la rezultat, dar au fost împiedicate de poziția Budapestei, au declarat pentru POLITICO doi oficiali familiarizați cu discuțiile.
Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a publicat ulterior declarația – care afirmă că „rapoartele credibile ale observatorilor naționali și internaționali indică faptul că alegerile au fost afectate de numeroase probleme și nereguli” – în nume propriu.
Realizând că Ungaria va rămâne probabil intransigentă, Borrell a publicat marți o declarație ulterioară, din nou în nume propriu, în loc să solicite sprijinul celor 27 de țări membre ale UE.
„Datele pe care opoziția venezueleană le-a pus la dispoziția publicului oferă un rezultat radical diferit de cel anunțat” de autoritățile țării, se arată în a doua declarație a lui Borrell.
„Până când registrele de vot nu vor fi făcute publice și verificate, rezultatele alegerilor (…) nu pot fi recunoscute.” – a mai spus el.
Veto-ul Ungariei subliniază o deficiență fundamentală a politicii externe a UE, conform căreia deciziile – inclusiv eventualele sancțiuni viitoare împotriva Venezuelei – trebuie convenite în unanimitate între cele 27 de țări membre ale blocului comunitar. Acest lucru a determinat mai multe țări, precum Germania, să pledeze pentru luarea deciziilor de politică externă cu majoritate calificată.
About The Author
