Bătăliile pentru exploatarea de la Roșia Montană au fost reluate de către activișii de mediu dar și de cei care doresc ca acest lucru să se întâmple de dragul minereurilor de metale prețioase de acolo.
Pe de o parte, activiştii de mediu solicită Guvernului să trimită la UNESCO documentele necesare pentru includerea Roşiei Montane în patrimoniul mondial al organizaţiei.
„Includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO este parte a programului de guvernare. Nu mai putem accepta ca politicienii să spună una înainte de a ajunge la putere şi, mai apoi, să uite ce au promis. După ce a primit mesajele a 13.000 de membri Declic, premierul ne-a sunat şi ne-a spus că analizează situaţia. Nu mai e timp de analiză, patrimoniul naţional de la Roşia se degradează, iar termenul pentru depunerea actelor expiră pe 1 februarie. Prin urmare, cu ajutorul a sute de membri Declic, am afişat pe cel mai mare panou publicitar din centrul Bucureştiului un mesaj pentru Ludovic Orban: ne trădezi sau semnezi pentru Roşia Montană? Vrem să ştie o lume întreagă că o promisiune dată nu poate fi întoarsă fără grave consecinţe. Şi mai ales, că încălcarea cuvântului dat nu poate fi iertată când te numeşti Ludovic Orban şi când ai promis unei ţări întregi schimbare”, a declarat Roxana Pencea Brădăţan, reprezentantul comunităţii Declic.
Peste 13.000 de membri ai Comunităţii Declic au trimis e-mailuri către prim-ministrul Ludovic Orban, prin care solicită reluarea procedurii de includere a Roşiei Montane în patrimoniul mondial UNESCO.
Documentele necesare acestei proceduri pot fi transmise către UNESCO până la 1 februarie, termenul limită până la care România mai poate cere discutarea dosarului Roşia Montană în următoarea sesiune a Comitetului Internaţional.
„Dacă UNESCO nu este notificat de Guvernul României până la finalul săptămânii, atunci tot procesul de includere a Roşiei Montane va fi blocat pe termen nedeterminat. Până anul viitor va expira raportul experţilor, caz în care procesul de înscriere va trebui reluat de la zero. Aceasta ar însemna un dezastru total pentru construcţiile istorice care se distrug de la o zi la alta”, atrag atenţia activiştii de mediu.
Actorul care a vrut ca exploatarea de la Roșia Montană să continue
În mandatul fostului ministru al Culturii, George Ivaşcu, România a solicitat UNESCO suspendarea procedurilor, chiar în timpul sesiunii de evaluare, spre marea surprindere a delegaţilor internaţionali.
Acuym, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a afirmat că procedura de includere în Patrimoniul UNESCO a zonei Roşia Montană trebuie reluată în mod clar, o decizie în legătură cu oportunitatea acestui moment urmând a fi luată la nivelul Guvernului.
„Valoarea zonei Roşia Montană este recunoscută deja de forurile internaţionale şi naţionale, iar procedura de includere în Patrimoniul UNESCO trebuie reluată în mod clar. În urma consultărilor interministeriale se va lua o decizie la nivelul Guvernului legată de oportunitatea momentului reluării procedurilor de înscriere a dosarului”, a precizat Gheorghiu.
Meridian, cu gândul la aur și argint
Înscrierea Roşiei Montane în UNESCO nu urmăreşte salvarea acesteia, ci blocarea celei mai mari resurse de aur şi argint din Europa care se află acolo, resursă pe care statul român trebuie să o valorifice în interesul cetăţenilor săi, sunt de părere sindicaliștii din Confederaţia Sindicală Naţională Meridian.
Confederaţia atrage atenţia premierului Ludovic Orban, membrilor Guvernului şi autorităţilor publice cu atribuţii în sfera securităţii naţionale că presiunile exercitate asupra Executivului pentru înscrierea Roşiei Montană în UNESCO aduc atingere gravă intereselor strategice ale României şi afectează siguranţa naţională.
„În comunicatul din 11 iunie 2018, Confederaţia Meridian trăgea un semnal de alarmă avertizând autorităţile asupra faptului că înscrierea zăcământului de aur şi argint de la Roşia Montană în UNESCO afectează interesele economice şi strategice ale României şi că introducerea ‘pe sub mână’ a Roşiei Montane în UNESCO, fără nicio consideraţie faţă de interesele economice şi strategice ale României, reprezintă un act iresponsabil. La fel ca atunci, atragem atenţia că nu salvarea Roşiei Montane se urmăreşte prin introducerea în UNESCO, ci blocarea celei mai mari resurse de aur şi argint din Europa, care se află acolo, resursă pe are statul român trebuie să o valorifice în interesul cetăţenilor săi”, afirmă Meridian.
Confederaţia subliniază că, prin implementarea proiectului Roşia Montană, România ar fi devenit principalul producător de aur şi argint al Uniunii Europene, revitalizându-şi industria minieră – ramura strategică a economiei naţionale – într-o perioadă în care preţul aurului şi argintului a atins preţuri fulminante.
„Proiectul minier de la Roşia Montană ar fi putut deopotrivă salva comunitatea minieră pe care aşa-zişii ‘salvatori’ au condamnat-o la sărăcie şi depopulare, membrii comunităţii fiind obligaţi să-şi părăsească vetrele pentru a-şi căuta de lucru în afara graniţelor ţării, în loc să muncească la ei acasă, în regiunea Munţilor Apuseni. Din cauza neimplementării proiectului minier, investitorul a dat România în judecată la ICSID, solicitând despăgubiri de 4 miliarde de dolari, bani pe care îi vom plăti cu toţii, din propriile buzunare, în cazul în care România va pierde procesul”, spun sindicaliștii.
About The Author
