Ministerul austriac al Apărării a distribuit în interiorul Forțelor Armate Austriece (Bundesheer) fotografiile și numele a 21 de cetățeni ruși care activează sau au activat până recent în structurile diplomatice și oficiale ale Moscovei la Viena, cerând militarilor să anunțe contraspionajul dacă îi cunosc ori dacă au fost contactați de ei.
Circulara, dezvăluită inițial de Kronen Zeitung, a ajuns la angajații ministerului și la toți militarii din rezerva armatei austriece, ceea ce înseamnă încă aproximativ 23.000 de destinatari.
Ministerul Apărării a confirmat pentru Der Standard atât distribuirea documentului, cât și motivul operațiunii: există temerea că persoane suspectate de legături cu serviciile secrete ruse ar fi abordat membri ai armatei austriece pentru obținerea de informații.
Mesajul îi îndrumă pe militari către punctul de raportare a cazurilor de spionaj („Meldestelle Spionage”), aflat în cadrul Oficiului de Contrainformații Militare al Austriei (Abwehramt), serviciul militar însărcinat cu protecția armatei austriece și contraspionajul. O asemenea distribuire nominală, cu fotografii și indicația de a raporta contactele anterioare, reprezintă o premieră pentru Austria, observă Der Standard. Expertul austriac în intelligence Thomas Riegler apreciază că publicarea identităților produce deja pagube operative Moscovei: odată expus nominal, un ofițer aflat sub acoperire diplomatică își pierde o parte importantă din capacitatea de a lucra discret.
Cele 21 de nume provin dintr-o investigație publicată de Agentstvo pe baza RuPEP și a unor baze de date rusești, confruntate cu evidențele oficiale ale corpului diplomatic acreditat în Austria. Jurnaliștii au urmărit domicilii, angajatori, venituri, unități militare, instituții de învățământ ale serviciilor, adrese ale GRU (Direcția Principală de Informații a Statului Major General, serviciul rus de informații militare) și SVR (Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse), locuri de muncă ale rudelor și alte urme biografice care pot indica apartenența la aparatul de informații. Kronen Zeitung a relatat că serviciile austriece consideră credibile informațiile care au stat la baza listei, iar preluarea ei de către contraspionajul militar îi conferă o relevanță care depășește cercetarea jurnalistică inițială.
Cazul apare într-un moment în care Austria încearcă să reducă o infrastructură rusească de spionaj pe care a tolerat-o timp de decenii și ale cărei dimensiuni au devenit imposibil de ignorat după invazia Ucrainei. Raportul Direcției pentru Securitatea Statului și Informații (DSN) pentru 2025 descrie Rusia drept unul dintre principalii actori ai spionajului și operațiunilor de influență îndreptate împotriva Austriei și califică ansamblul format din Ambasada Federației Ruse, Consulatul General de la Salzburg și misiunile rusești la organizațiile internaționale din Viena drept una dintre cele mai mari rezidențe legale ale serviciilor ruse de informații din lume. Termenul „rezidență legală” desemnează, în limbajul contraspionajului, o structură a unui serviciu secret instalată într-o reprezentanță oficială, ai cărei membri lucrează sub acoperire diplomatică și beneficiază de imunitatea aferentă funcției.
Pentru Austria, problema are și un antecedent care a compromis chiar instituția care trebuia să-i depisteze pe agenții Moscovei. În 2024, Investigative Report a prezentat infiltrarea fostului Oficiu Federal pentru Protecția Constituției și Combaterea Terorismului (BVT) prin rețeaua Egisto Ott, Martin Weiss și Jan Marsalek, iar în partea a doua a investigației a reconstituit circuitul prin care informații din aparatul austriac de securitate ajungeau spre rețeaua rusească. Doi ani mai târziu, autoritățile austriece verifică dacă serviciile Moscovei au reușit să-și construiască relații și în interiorul armatei.
117 diplomați verificați, 21 de nume ajunse la contraspionajul militar
Investigația Agentstvo a pornit de la identitățile a 117 angajați diplomatici ruși publicate de autoritățile austriece: 48 la Ambasada Federației Ruse, 22 la reprezentanța permanentă pe lângă Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și 47 la misiunile Moscovei pe lângă celelalte organizații internaționale cu sediul la Viena. Personalul administrativ și tehnic, pentru care listele complete de nume rămân în afara evidențelor publice, extinde considerabil dimensiunea prezenței oficiale ruse. În mai 2026, Ministerul austriac de Externe indica aproximativ 220 de persoane acreditate la reprezentanțele diplomatice rusești din Austria.
Cercetarea a identificat opt persoane din Ambasada Rusiei, șapte din structurile ruse care lucrează în zona OSCE și cinci de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO). Lor li se adaugă Serghei Gladkin, reprezentant până recent al Ministerului rus de Interne pentru Austria, Ungaria și Slovacia. Rezultă astfel 20 de membri actuali ai corpului diplomatic, la care se adaugă Gladkin, totalul de 21 regăsit în documentul distribuit Forțelor Armate Austriece.
Lista oficială a Ministerului austriac de Externe confirmă identitatea și funcțiile diplomaților acreditați. Asocierile cu SVR, GRU, Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB) sau alte structuri rusești provin din datele RuPEP, baze rusești scurse și investigații independente. În unele cazuri apar salarii plătite de unități ale serviciilor, activitate profesională anterioară în asemenea structuri ori înregistrări la sediile lor; în altele, indiciile rezultă din domicilii, instituții militare sau legături familiale.
Unele dintre cele 21 de persoane fuseseră asociate cu serviciile ruse de informații și în investigații anterioare, independente de cercetarea Agentstvo. În martie 2024, The Insider îi identifica deja pe Evgenii Ambrosii și Alexander Golovashkin în aparatul de intelligence rus de la Viena: Ambrosii era prezentat drept responsabil al componentei politice a rezidenței SVR din Austria, iar Golovashkin ca fost angajat al Centrului de Informații al GRU din Moscova. În cazul lui Aleksandr Sobolev apare Academia SVR, Alexander Paloyan este asociat cu unitatea 33949 a serviciului extern, Alexey Fokin cu o adresă GRU și centrul de operațiuni speciale „Senej”, Stanislav Aleksandridi cu sediul GRU, iar Dmitrii Kramarev cu centrul „Atlas” al FSB.
Misiunile ruse pe lângă organizațiile internaționale oferă Moscovei o a doua zonă de acoperire, cu acces profesional la informații și persoane din domenii de interes strategic. La OSCE, diplomații și delegații ruși intră în contact cu experți și oficiali care lucrează în securitate, probleme militare și controlul armamentelor. La AIEA se află în mediul internațional care gestionează securitatea și tehnologia nucleară. ONU, UNIDO și Organizația Tratatului de Interzicere Totală a Testelor Nucleare (CTBTO) completează această concentrare diplomatică. Tocmai acest avantaj explică de ce reducerea rețelelor diplomatice ruse din alte țări după februarie 2022 a afectat Viena într-o măsură mai mică.
SVR, GRU și FSB folosesc Viena pentru obiective diferite
Evaluarea oficială a DSN descrie o împărțire a obiectivelor între cele trei mari servicii ruse. SVR urmărește cu prioritate decidenții politici și operațiunile de influență asupra acestora și participă la exploatarea infrastructurii SIGINT (Signal Intelligence, informații din semnale) din Viena. GU (Direcția Principală), denumirea oficială actuală a serviciului militar cunoscut în continuare drept GRU, caută informații militare, de securitate și tehnologice, cu interes special pentru tehnologiile cu dublă utilizare civilă și militară. FSB urmărește securitatea regimului, contraspionajul și supravegherea opozanților ruși din țară și din străinătate.
Austria oferă fiecăruia dintre aceste servicii un mediu bogat în ținte. Stat membru al Uniunii Europene, partener al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și participant la misiuni militare internaționale, țara găzduiește simultan sediile sau birourile unor organizații care lucrează cu probleme nucleare, securitate europeană, control al armamentelor, industrie și cooperare internațională. Densitatea diplomatică permite dezvoltarea unor rețele de contacte fără ca fiecare apropiere de un funcționar, militar, cercetător sau diplomat să atragă atenția.
DSN descrie și metoda de lucru: racolarea și conducerea unor persoane din domenii importante pentru Federația Rusă, participarea la evenimente și construirea metodică a relațiilor personale sau instituționale. Culegerea de informații începe frecvent cu accesul, cultivarea relației și evaluarea persoanei, iar solicitările sensibile pot apărea după consolidarea contactului. De aceea, circulara Forțelor Armate Austriece le cere militarilor să semnaleze existența unor relații anterioare cu persoanele nominalizate, astfel încât Oficiul de Contrainformații Militare să poată reconstitui eventualele tentative de apropiere.
Importanța Austriei pentru Moscova a crescut după expulzările masive de personal diplomatic rus din Europa. Raportul DSN arată că efectivele rusești acreditate în Austria au rămas ridicate datorită reprezentanțelor multilaterale de la Viena și precizează că serviciile ruse folosesc teritoriul austriac ca bază operațională, de planificare și de retragere pentru activități de informații desfășurate în întreaga Europă. Din primăvara anului 2022, autoritățile austriece au blocat intrarea sau acreditarea în aproximativ 70 de cazuri de diplomați ruși după avize negative ale serviciilor de securitate.
De la BVT la Bundesheer: Moscova a găsit deja surse în interiorul statului austriac
Cazul Egisto Ott a arătat cât de adânc ajunsese penetrarea rusă în aparatul austriac de securitate. Fostul ofițer al BVT, instituție desființată ulterior și înlocuită de DSN, a fost condamnat la 20 mai 2026 la patru ani și o lună de închisoare pentru spionaj în favoarea Rusiei și alte infracțiuni, între care abuz în serviciu și luare de mită. Potrivit Reuters, instanța a stabilit că Ott a efectuat căutări neautorizate în baze oficiale pentru a identifica persoane urmărite de Moscova și a transmis informații sensibile rețelei lui Jan Marsalek. Ott a pledat nevinovat, iar apărarea a anunțat că va ataca hotărârea.
Instanța a mai stabilit că Ott a furnizat unui complice al lui Marsalek, contra sumei de 20.000 de euro, un dispozitiv SINA-S (Secure Inter-Network Architecture) folosit de guvernele Uniunii Europene pentru comunicații securizate și că a transmis rețelei trei telefoane de serviciu care aparținuseră unor membri ai cabinetului ministrului de Interne.
Christo Grozev, jurnalistul Bellingcat care contribuise la identificarea autorilor unor operațiuni clandestine ale Moscovei, s-a aflat printre țintele rețelei. Instanța a stabilit că Ott i-a transmis lui Marsalek adresa lui Grozev din Viena, iar Marsalek a organizat ulterior o spargere a locuinței. Grozev a părăsit Austria din motive de securitate. În Marea Britanie, trei cetățeni bulgari au fost condamnați în 2025 pentru participarea la o rețea de spionaj pentru Rusia coordonată de Marsalek.
Raportul DSN pentru 2025 include această experiență în evaluarea generală a amenințării și amintește investigațiile privind o celulă prorusă cu conexiuni europene, implicată în supravegherea la Viena a unor persoane importante din politică, presă și structurile de securitate. Printre obiective figura procurarea telefoanelor mobile ale țintelor și transportarea lor în Rusia, iar ancheta indică infiltrarea unor structuri ale statului pentru realizarea operațiunii.
BVT a fost desființat în 2021, după o succesiune de scandaluri și probleme structurale, iar atribuțiile sale au fost preluate de DSN. Schimbarea instituțională a coincis cu deteriorarea accelerată a relațiilor dintre Rusia și Europa, însă aparatul rusesc instalat în Austria a rămas numeros. Verificarea declanșată acum în armata austriacă extinde problema și spre mediul militar, identificat de DSN printre țintele serviciilor ruse.
15 spioni ruși scoși din Austria din 2020
Expulzările oferă o cronologie a schimbării de atitudine a Vienei față de activitățile serviciilor ruse. Austria s-a remarcat mult timp prin reținere, inclusiv în 2018, când mai multe state europene și NATO au expulzat personal rusesc după atacul cu Noviciok asupra fostului ofițer GRU Serghei Skripal în Marea Britanie. Seria austriacă a început în august 2020, într-un caz de spionaj economic, și a ajuns în august 2026 la 15 spioni ruși declarați persona non grata, potrivit datelor comunicate de Ministerul de Externe.
Primul a plecat în august 2020, după descoperirea unui caz de spionaj într-o companie austriacă de tehnologie. Un cetățean austriac suspectat că furnizase informații Rusiei indicase diplomatul drept persoana sa de legătură. Moscova a reacționat prin expulzarea unui diplomat austriac.
În aprilie 2022, la câteva săptămâni după invazia Ucrainei și după masacrul de la Bucea, Austria a expulzat patru reprezentanți ruși: trei membri ai Ambasadei din Viena și un angajat al Consulatului General de la Salzburg. Formula oficială a Ministerului de Externe a invocat activități incompatibile cu statutul diplomatic, iar presa austriacă a relatat despre legături cu GRU și SVR.
În februarie 2023, Viena a anunțat alte patru expulzări, două persoane din ambasada bilaterală și două din Misiunea Permanentă a Rusiei pe lângă ONU. Reuters consemna atunci folosirea aceleiași formule privind activități incompatibile cu statutul diplomatic, într-o perioadă în care statele europene eliminau în ritm accelerat personal rusesc suspectat de apartenență la servicii.
Alți doi diplomați ai Ambasadei Rusiei au fost declarați persona non grata în martie 2024, bilanțul ajungând atunci la 11 persoane de la primul caz din 2020. Moscova a respins acuzațiile și a răspuns, ca în episoadele precedente, prin măsuri reciproce împotriva personalului diplomatic austriac.
Al doisprezecelea caz din această cronologie a apărut în septembrie 2025, în interiorul OMV, compania strategică de petrol, gaze și produse chimice în care statul austriac deține o participație importantă. Investigația revistei Profil a dezvăluit că DSN supraveghea de mai multe luni un angajat cu acces la informații sensibile ale OMV și ale companiei Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC). Bărbatul se întâlnea la Viena cu un diplomat rus considerat de mai multe servicii occidentale drept posibil ofițer FSB, iar la percheziția locuinței sale au fost găsite documente interne și sensibile. OMV l-a concediat imediat. În raportul DSN pentru 2025, un caz cu aceleași elemente, referitor la o mare companie energetică austriacă, îl indică pe diplomatul rus drept presupus ofițer acoperit al SVR.
Ministerul austriac de Externe a convocat reprezentantul Ambasadei Ruse și a cerut ridicarea imunității diplomatului pentru continuarea anchetei. Moscova a refuzat, iar diplomatul a părăsit Austria la 24 septembrie 2025, cu o zi înainte ca declararea sa drept persona non grata să producă efecte. Rusia a expulzat ulterior o diplomată austriacă drept represalii.
Ultimele trei expulzări, din mai 2026, au vizat componenta tehnică a spionajului rusesc. Procurorii austrieci anchetau trei membri ai reprezentanțelor ruse suspectați de activități de informații legate de instalațiile de interceptare instalate pe proprietăți diplomatice din Viena. Ministerul de Externe a convocat ambasadorul rus și a solicitat ridicarea imunității celor trei. Moscova a refuzat și de această dată, iar autoritățile austriece i-au declarat persona non grata.
Succesiunea este relevantă prin distribuția țintelor: tehnologie și spionaj economic în 2020, personal diplomatic și multilateral după invazia Ucrainei, infrastructură critică prin cazul OMV în 2025, apoi SIGINT în 2026. La 13 august, Ministerul austriac de Externe confirma pentru Der Standard totalul de 15 persoane expulzate din 2020 și aproximativ 70 de intrări sau acreditări rusești blocate începând din primăvara anului 2022.
Antenele Moscovei din centrul Vienei
Rețeaua umană este dublată de infrastructura tehnică ridicată pe clădirile rusești. Complexul diplomatic din Donaustadt găzduiește de ani buni o instalație extinsă de antene parabolice, iar alte echipamente se află pe clădirea Ambasadei Federației Ruse din Landstraße. ORF a documentat în martie 2026 extinderea instalațiilor după începutul războiului din Ucraina, precum și repoziționarea periodică a antenelor către diferiți sateliți.
Specialiștii citați de ORF au identificat pe acoperișul ambasadei aproximativ șase-opt antene, între care cel puțin una orientată către o legătură descendentă de satelit (downlink) destinată altor utilizatori. Instalațiile pot intercepta fluxuri de comunicații transmise prin satelit, ceea ce le conferă o valoare deosebită într-un oraș care găzduiește OSCE, AIEA și numeroase agenții și organizații internaționale.
DSN confirmă existența stației rusești SIGINT din Viena și o descrie drept un instrument central pentru culegerea de informații de către serviciile ruse în Austria și Europa. SIGINT desemnează obținerea și analiza informațiilor din comunicații și alte semnale electronice, iar concentrarea diplomatică vieneză oferă o densitate neobișnuită de ținte într-o zonă geografică redusă.
Alte state europene au atacat această capacitate tehnică prin expulzarea personalului specializat care opera instalațiile de interceptare. În Austria, aparatul a rămas funcțional și a continuat să fie dezvoltat. În martie 2026, Ministerul de Externe anunța intenția de a reduce ceea ce presa austriacă a numit „pădurea de antene” („Antennenwald”) a Moscovei, iar ancheta procurorilor a identificat trei membri ai reprezentanțelor ruse suspectați de implicare.
Expulzarea celor trei a fost confirmată de ORF la începutul lunii mai. Rusia refuzase cererea de ridicare a imunității, iar cei trei părăsiseră deja Austria. Ministra de Externe Beate Meinl-Reisinger a legat public măsura de schimbarea politicii guvernului față de spionaj și de folosirea imunității diplomatice pentru asemenea operațiuni. Autoritățile austriece au obținut și demontarea unei părți a instalațiilor, fără a comunica numărul și localizarea exactă a echipamentelor eliminate.
În mai 2026, aproximativ 220 de persoane continuau să fie acreditate la reprezentanțele diplomatice ruse din Austria, ceea ce explică diferența dintre capacitatea Vienei și cea a unor capitale europene în care expulzările de după 2022 au redus drastic personalul Moscovei. Ambasada bilaterală reprezintă numai una dintre componente; statutul de stat-gazdă pentru marile organizații internaționale permite Rusiei să mențină separat misiuni și efective diplomatice numeroase.
De la ofițerii cu pașaport diplomatic la proxy
Reducerea rezidențelor diplomatice rusești din Europa a modificat și metodele serviciilor Kremlinului. DSN constată o utilizare tot mai intensă a actorilor „proxy”, persoane din afara organigramei serviciilor care execută sarcini pentru acestea și oferă comanditarului posibilitatea de a păstra distanța față de operațiune. Motivațiile pot fi ideologice, financiare sau personale, iar racolarea se face inclusiv prin platforme sociale și servicii de mesagerie.
În paralel funcționează personalul aflat sub acoperire neoficială, fără statut diplomatic, precum și „ilegalii”, ofițeri cărora li se construiesc identități și biografii menite să elimine legătura vizibilă cu Federația Rusă. Raportul austriac consemnează și folosirea acoperirii jurnalistice pentru acces la evenimente și cercuri profesionale, cu cazuri în care acreditările unor cetățeni ruși au fost retrase după apariția suspiciunilor de spionaj.
Aceeași infrastructură este folosită pentru influență politică. Serviciul austriac descrie utilizarea personalului serviciilor de informații, a instituțiilor de stat și a celor afiliate statului rus, dar și a unor institute private și asociații care, la prima vedere, nu prezintă legături cu regimul de la Moscova. În spațiul digital, operațiunile se sprijină pe rețele sociale, aplicații de mesagerie, boți, fabrici de troli, campanii Doppelgänger și conținut produs sau manipulat cu ajutorul inteligenței artificiale. Obiectivul indicat de DSN este promovarea narațiunilor și pozițiilor politice favorabile Rusiei, amplificarea tensiunilor sociale și afectarea capacității de decizie și coeziune a statelor europene.
Raportul pentru 2025 plasează spionajul, influența, dezinformarea, operațiunile cibernetice și sabotajul în aceeași strategie hibridă rusă și estimează continuarea folosirii combinate a ofițerilor cu acoperire diplomatică, a personalului clandestin și a intermediarilor recrutați pentru operațiuni greu de atribuit direct Moscovei.
Alerta transmisă acum Forțelor Armate Austriece se înscrie într-o succesiune deja documentată: ofițeri ai vechiului BVT acuzați că au alimentat o rețea rusească, un angajat al OMV suspectat că a furnizat informații unui diplomat asociat FSB, stații SIGINT operate de pe proprietăți diplomatice, 15 expulzări și zeci de acreditări respinse. În același timp, peste două sute de persoane rămân acreditate în reprezentanțele ruse, iar serviciul austriac califică Viena drept una dintre cele mai mari rezidențe legale ale serviciilor ruse de informații din lume.
Cei 21 de ruși ale căror fotografii circulă acum printre militarii austrieci reprezintă partea identificabilă a acestei infrastructuri.
Cea mai dificilă zonă începe dincolo de corpul diplomatic, acolo unde serviciile ruse folosesc intermediari, organizații, companii, media, rețele sociale și relații personale pentru culegere de informații și influență politică. În acest spațiu apar și conexiunile vieneze care duc către România și Republica Moldova, subiectul părții a doua a investigației.
About The Author
