Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a atacat dur noile propuneri pentru conducerea Parchetului General, DNA și DIICOT și a spus că procedura anunțată de actualul ministru, Radu Marinescu, arată „un total dispreț” față de partea din societate care așteaptă o justiție „mai curată”. Deputatul USR susține că păstrarea în zona de comandă a unor nume deja aflate la vârful sistemului, inclusiv prin „candidaturi încrucișate, de tip ‘rocadă’”, ar însemna perpetuarea aceleiași stări de fapt, nu o schimbare reală în fruntea parchetelor.
Tonul lui Stelian Ion devine și mai dur în evaluarea unor nume din lista propusă. El afirmă că aducerea la conducerea DNA a unui procuror din actuala echipă de conducere riscă să mențină instituția pe „linia de declin evident” pe care ar fi intrat din 2023 și spune că selectarea unor persoane asupra cărora „planează controverse majore” este „absolut scandalos”. Verdictul său politic este formulat fără echivoc: „Deja această situație începe să semene cu o mascaradă”, iar numirea unor astfel de persoane în funcții-cheie ar reprezenta, în opinia sa, „o eroare imensă și o oportunitate ratată”.
Acest atac vine după ce ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, a anunțat propunerile pentru vârful Ministerului Public: Cristina Chiriac pentru funcția de procuror general, Ioan-Viorel Cerbu pentru șefia DNA și Codrin-Horațiu Miron pentru conducerea DIICOT. În același pachet, actualul șef al DNA, Marius Voineag, a fost propus pentru funcția de adjunct al procurorului general, iar pentru posturile de adjuncți la DNA și DIICOT au fost nominalizați Marinela Mincă, Marius-Ionel Ștefan, Alex Florența și Gill-Julien Grigore-Iacobici.
Din perspectiva ministrului PSD, aceste numiri sunt prezentate drept opțiuni construite pe experiență profesională și capacitate managerială. În cazul Cristinei Chiriac, Radu Marinescu spune că a mizat pe „experiența profesională vastă și de înalt nivel”, pe pregătirea juridică și pe aptitudinile manageriale, susținând că aceasta are o viziune clară asupra rolului conducerii Ministerului Public și o preocupare accentuată pentru independența operațională a procurorilor.
Pentru DNA, ministrul susține că Ioan-Viorel Cerbu „îmbină cu măiestrie” experiența din urmărirea penală cu cea de management judiciar și că a propus direcții de acțiune pentru limitarea corupției, întărirea capacității de investigare și creșterea performanței instituției inclusiv printr-o politică mai exigentă de resurse umane.
În cazul DIICOT, pesedistul Radu Marinescu îl prezintă pe Codrin-Horațiu Miron drept un procuror cu „solidă pregătire profesională” și „remarcabilă” carieră universitară, cu un proiect de management axat pe creșterea capacității operaționale a instituției, prioritizarea dosarelor cu impact major și lovirea financiară a grupărilor de criminalitate organizată prin strategia de tip „follow the money”.
Dincolo de conflictul politic, miza este una directă și imediată. Un număr de 19 candidați au participat la procedura de selecție desfășurată între 8 ianuarie și 2 martie, iar propunerile ministrului merg acum la Secția pentru procurori a CSM, care urmează să emită avizul consultativ. Funcțiile de procuror general și de procuror-șef al DNA devin vacante la 31 martie, iar cea de procuror-șef al DIICOT la 14 aprilie.
Pentru Stelian Ion, aceste nominalizări înseamnă continuitatea unui sistem închis, compromis de aceleași rotații interne și de aceleași nume. Radu Marinescu își apără alegerile invocând subiectiv experiența profesională a candidaților, prin proiectele lor de management și prin ideea de continuitate administrativă. De aceea, discuția nu se reduce la cine primește o funcție. În joc este felul în care sunt făcute aceste numiri și semnalul pe care statul îl dă atunci când vorbește despre credibilitatea justiției.
About The Author
