duminică, martie 3, 2024
AcasăAgenda ZileiSUA: Henry Kissinger, figură marcantă dar și controversată a diplomaţiei americane, a...

SUA: Henry Kissinger, figură marcantă dar și controversată a diplomaţiei americane, a încetat din viaţă la 100 de ani

Henry Kissinger, un controversat laureat al Premiului Nobel pentru Pace și o figură marcantă a diplomației americane, secretar de stat sub preşedinţii Richard Nixon şi Gerald Ford, a murit miercuri, la vârsta de 100 de ani, potrivit companiei sale de consultanță geopolitică Kissinger Associates Inc., informează AFP și Reuters.

Kissinger a fost activ și după ce a împlinit 100 de ani, participând la întâlniri de la Casa Albă, publicând o carte despre stilurile de conducere și depunând mărturie în fața unei comisii din Senat despre amenințarea nucleară reprezentată de Coreea de Nord. În iulie 2023, a făcut o vizită surpriză la Beijing pentru a se întâlni cu președintele chinez Xi Jinping.

În anii 1970, el a participat la multe dintre evenimentele globale ale deceniului, care au schimbat epocile, în timp ce era secretar de stat sub președintele republican Richard Nixon.

Eforturile refugiatului evreu născut în Germania, pe 27 mai 1923, au dus la deschiderea diplomatică a Chinei, discuții de referință pentru controlul armelor dintre SUA și URSS, legăturile extinse dintre Israel și vecinii săi arabi și Acordurile de pace de la Paris cu Vietnamul de Nord, scrie Reuters.

În timp ce unii l-au salutat pe Kissinger pentru inteligența și marea sa experiență, au existat și alții care l-au catalogat drept criminal de război pentru sprijinul său pentru dictaturile anticomuniste, în special cele din America Latină.

Spre exemplu, el a susținut lovitura militară din Chile din 1973 și invazia Timorului de Est în 1975 şi, bineînţeles, a Vietnamului.

”Pentru mine, nu există nicio îndoială că politica sa provocat sute de mii de morţi şi a distrus democraţia în multe ţări”, subliniază un avocat specializat în drepturile omului, Reed Kalman Brody.

”Sunt stpupefiat că a scăpat aşa”, adaugă el.

El nu a fost deranjat de justiţie deloc, iar o plângere a fost clasată fără urmări în 2004.

The Intercept, un site de investigaţii jurnalistice, afirmă, într-o anchetă publicată în 2023, pe baza unor documente de arhivă de la Pentagon şi unor mărturii ale unor supravieţuitori ai campaniei americane de bombardamente în Cambodgia, în perioada 1969-1973, al cărui arhitect a fost Henry Kissinger, că aceasta a fost amplu subestimată şi că s-a soldat cu mult mai mulţi morţi decât se recunoaşte.

Premiul său pentru pace din 1973 – acordat în comun lui Le Duc Tho din Vietnamul de Nord, care l-ar fi refuzat – a fost unul dintre cele mai controversate de până astăzi. Doi membri ai comitetului Nobel au demisionat din cauza selecției și au apărut întrebări cu privire la bombardarea secretă a Cambodgiei de către SUA.

Istoricul Muntassir Mamoon de la Universitatea din Dacca subliniază că Kissinger a ”susţinut în mod activ genocidul din Bangladesh” în 1971.

”Nu văd niciun motiv să i se facă elogiul lui Kissinger”, declară el, subliniind că punctul său de vedere este împărăşit de către numeroase ţări, inclusiv de către Vietnam.

”Ironia este că reţinem că a făcut pace, dar uităm tot ceea ce a făcut pentru a prelungi războiul, nu numai în Vietnam, dar şi în Cambodgia şi Laos”, sublniază istorica Carolyn Eisenberg, de la Universitatea Hofstra din Statele Unite.

Tânărul evreu german Heinz Alfred Kissinger s-a născut la 27 mai 1923, la Fürth, în Bavaria.

El s-a refugiat, la vârsta de 15 ani, în Statele Unite, împreună cu familia sa, şi a fost naturalizat american la vârsta de 20 de ani.

Fiul unui institutor, el a intrat în contraspionajul militar şi în armata americană, după care a efectuat studii strălucitoare la Harvard, unde de asemenea a predat.

El s-a impus drept faţa diplomaţiei mondiale atunci când republicanul Richard Nixon l-a chemat la Casa Albă, în 1969, în postul de consilier în probleme de securitate naţionale, iar apoi ca secretar de Stat – el a cumulat cele două posturi în perioada 1973-1975 -, şi a rămas şeful diplomaţiei în timpul lui Gerald Ford, până în 1977.

About The Author

Dan Badea
Dan Badea
Jurnalist de investigații din 1990, licențiat în matematică. Instituții mass media pentru care am lucrat în ultimii 30 de ani: Expres, Ultimul Cuvânt, Tele7 abc, Televiziunea Română, Evenimentul Zilei, Adevărul, Bilanț, Prezent, Interesul Public, Gardianul, Curentul. Autor al volumului ”Averea Președintelui. Conturile Ceaușescu” - Nemira, 1998.
Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai accesate