Cercetătorii americani de la prestigioasa universitate Stanford anunță că au descoperit o metodă prin care, cu ajutorul unui test de sânge specific, se poate afla cu ce viteză îmbătrânesc organele unei anumite persoane și, mai mult, se poate chiar prezice care dintre ele urmează să cedeze.
Echipa de la Stanford spune că poate monitoriza prin noua procedură 11 părți importante din corpul omenesc, inclusiv inima, creierul și plămânii, relatează BBC.
Conform studiului, pentru cei care au unul sau mai multe organe care îmbătrânesc mai repede decât restul corpului riscul de a se îmbolnăvi și a muri în 15 ani este crescut.
Cercetarea a fost făcută pe mii de subiecți adulți, cei mai mulți de vârstă mijlocie sau mai ridicată.
Propunerea inedită poate fi asemănată cu ITP-ul făcut periodic la mașini, comentează autorul articolului.
Din rezultatele cercetării reiese că e foarte probabil ca unul din cinci adulți cu vârste de peste 50 de ani să aibă cel puțin un organ care îmbătrânește mai repede decât restul corpului, iar pentru 1-2 adulți din 100 de persoane aflate în această categorie există mai multe organe în corp care sunt mai îmbătrânite decât arată anii din buletin.
Deși poate fi înspăimântătoare această ”verificare de tip ITP”, ea ar putea fi de mare ajutor, creând oportunitatea de a se interveni la timp și țintit pentru îmbunătățirea sănătății generale, susține echipa de cercetători.
Cunoscând care dintre organe se depreciază mai repede, se pot anticipa problemele de sănătate care s-ar putea ivi, mai explică aceștia într-un articol publicat în prestigioasa revistă Nature.
Evident, o inimă ”mai bătrână” decât ar trebui să fie conform vârstei din acte induce un risc mai mare de infarct, în timp ce un creier care a îmbătrânit mai repede grăbește apariția nedoritei demențe.
Testarea stadiului de îmbătrânire a componentelor corpului uman s-ar face pentru:
- Creier
- Inimă
- Ficat
- Plămâni
- Intestine
- Rinichi
- Grăsime
- Vasele de sânge (artere)
- Componentele sistemului imunitar
- Mușchi
- Pancreas
Procedura constă, pe scurt, în verificarea nivelurilor a mii de proteine din sânge, care ar scoate la iveală indicii privind diferențele de îmbătrânire a părților din corpul uman menționate anterior. Tiparul proteinelor detectate pare să fie specific pentru fiecare dintre acestea.
Mai mult, cercetătorii au antrenat un algoritm de tip machine-learning pentru a face predicții utilizând numeroase astfel de probe de sânge și date specifice pacienților respectivi.
Universitatea a făcut demersurile necesare în vederea patentării oficiale a acestei metode, pentru situația în care ea va fi folosită și comercializată în viitor. Însă, mai este nevoie de studii noi care să certifice cât de exacte sunt predicțiile făcute prin această procedură inovativă.
Unele lucrări anterioare ale membrilor echipei mai sugerează că procesul biologic de îmbătrânire se produce în salturi, cu anumite accelerări rapide pe la mijlocul anilor 30, pe la începutul anilor 60 și la finalul anilor 70.
Prof. James Timmons, expert în probleme de sănătate legate de îmbătrânire la Queen Mary University din Londra, a studiat și el markerii din sânge conectați cu acest proces, dar s-a axat mai mult pe schimbările de gene detectabile. El consideră că rezultatul anunțat de echipa Stanford este foarte impresionant, dar apreciază că este nevoie de o validare a rezultatelor obținute pe mai multe persoane, în special pe unele mai tinere și care provin din comunități etnice diverse.
Pe de altă parte, prof. Paul Sheils, expert în același domeniu la Universitatea din Glasgow, atrage atenția asupra faptului că e important să privim corpul uman ca pe un întreg, nu ca pe un ansamblu de părți componente, dacă vrem să stabilim cea mai corectă imagine a stării lui de sănătate.
About The Author
