Uniunea Europeană a cerut marţi încetarea ostilităţilor între Armenia şi Azerbaidjan şi a demarat o mediere între cele două ţări din Caucazul de Sud, a anunţat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, citat de AFP.
”Este imperativ ca ostilităţile să înceteze şi să se revină la masa negocierilor. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a contactat liderii celor două ţări, iar eu voi purta discuţii astăzi cu miniştrii de externe din ţările respective”, a precizat Borrell într-un comunicat.
”Reprezentantul special al UE, Toivo Klaar, se va deplasa fără întârziere în cele două ţări pentru a susţine detensionarea necesară şi pentru a discuta despre viitoarele etape ale procesului de dialog la Bruxelles între liderii armean şi azer”, a adăugat el.
Armenia şi Azerbaidjan, două foste republici sovietice rivale în Caucazul de Sud, s-au înfruntat în două războaie în cursul ultimelor trei decenii pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah.
Noile violenţe, care au izbucnit în noaptea de luni spre marţi, sunt cele mai sângeroase de la ostilităţile din 2020.
Ostilităţile armeano-azere intervin în timp ce Rusia, care a desfăşurat o forţă de menţinere a păcii în regiune după episodul sângeros din 2020 între cele două ţări, se concentrează pe dificila sa ofensivă militară în Ucraina.
Moscova, care revendică rolul de arbitru în Caucaz, a anunţat negocierea unui acord de încetare a focului, în vigoare de la 06:00 GMT, dar acest lucru nu a fost confirmat nici de Baku şi nici de Erevan.
”UE este hotărâtă să continue să acţioneze în calitate de mediator onest între Armenia şi Azerbaidjan pentru a contribui la realizarea obiectivului comun privind un Caucaz de Sud sigur, prosper şi paşnic, în interesul tuturor locuitorilor săi”, a insistat Josep Borrell.
Confruntări militare la graniţa dintre Armenia şi Azerbaidjan
Armenia şi Azerbaidjan au anunţat marţi confruntări de amploare la graniţă, soldate cu moartea unor soldaţi azeri, în cea mai recentă izbucnire de violenţă între cele două ţări, relatează AFP.
Schimburi frecvente de focuri de armă au fost raportate de-a lungul graniţei comune de la sfârşitul războiului din 2020 dintre Erevan şi Baku din cauza regiunii disputate Nagorno-Karabah.
”Marţi, la ora 00:05 (20:05 GMT), Azerbaidjanul a lansat un bombardament intensiv, cu artilerie şi arme de foc de calibru mare, împotriva poziţiilor militare armene în direcţia oraşelor Goris, Sotk şi Jermuk” a precizat Ministerul armean al Apărării.
Acesta a mai menţionat într-un comunicat că Azerbaidjanul a folosit, de asemenea, drone.
La rândul său, Ministerul azer al Apărării a acuzat Armenia de ”acte subversive pe scară largă” în apropierea districtelor Dashkasan, Kelbajar şi Lachin de la graniţă, adăugând că poziţiile armatei sale ”au fost atacate, inclusiv cu mortiere de tranşee”.
”Există victime în rândul militarilor (azeri)”, a afirmat el, fără a da cifre.
Săptămâna trecută, Armenia a acuzat Azerbaidjanul de uciderea unuia dintre soldaţii săi într-un schimb de focuri la frontieră.
Cele două ţări vecine au purtat două războaie – în anii 1990 şi în 2020 – în regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă azeră populată de armeni.
About The Author
