Dosarul Vanbet i-a expus „sistemul relațional”, dar nu i-a închis ușile. În iunie 2026, Dănuț-Constantin Hanț a intrat în Primăria Chișinău împreună cu conducerea Camerei de Comerț și Industrie România-China. Președintele Camerei, Nicolae Vasilescu, vine din PRM și PSD și operează alături de Viorica Dăncilă pe ruta Beijing. Gazda este administrația pro-rusă a lui Ion Ceban.
Sultanul a trecut Prutul
În Partea a II-a a acestei investigații scriam că interdicția de intrare în România și în spațiul Schengen îi închisese lui Ion Ceban drumul spre Viena: „muntele” nu mai putea merge la Sultan, așa că Sultanul urma să treacă Prutul.
Anticiparea s-a confirmat în iunie 2026, când Dănuț-Constantin Hanț a apărut la Chișinău alături de conducerea Camerei de Comerț și Industrie România-China, CCIRC.
O fotografie publicată pe Facebook îl arată pe Hanț în sala Consiliului Municipal, în grupul condus de Nicolae Vasilescu, președintele CCIRC, și Marius Cristescu, vicepreședintele Camerei. Alături se află Cristian Mihail Oancea, secretar general adjunct al CCIRC, regizorul Andrei Chiriac și membrii unui grup de prieteni americani aflați într-o călătorie prin România și Republica Moldova.
Alte fotografii din același album îi reunesc la Vinăria Asconi pe Dănuț-Constantin și Laura Hanț, Vasilescu, Cristescu, Oancea, Chiriac și membrii aceluiași grup. Împreună, imaginile fixează componența delegației și traseul ei: Primăria Chișinău, apoi un producător moldovenesc conectat la piața chineză.
Hanț nu figurează în registrul public al celor 559 de membri CCIRC. În același registru lipsesc și entitățile comerciale asociate lui: DCH Concept Global, IA Services, Rombus Motors, Sky Global Solution, Vodca Zimbru, Extern Jobs și Development of Ecological Industries. Primăria și Camera au păstrat tăcerea asupra vizitei. Imaginile publicate pe Facebook dovedesc însă că Hanț a beneficiat de accesul delegației conduse de președintele și vicepreședintele CCIRC.
Hanț și noile noduri ale rețelei au intrat singuri în fotografie. La Chișinău, omul urmărit penal în dosarul Vanbet apare alături de conducerea unei organizații private care transformă contactele politice în delegații, negocieri și proiecte economice, în instituția condusă de Ion Ceban. Rețeaua funcționează și își deschide un culoar nou.
Dănuț-Constantin Hanț în sala Consiliului Municipal Chișinău, alături de Nicolae Vasilescu și Marius Cristescu, conducerea CCIRC. Sursa: albumul public al Magdalenei Simona Walker.
Am găsit fotografiile întâmplător, în timp ce documentam prezența Vioricăi Dăncilă la un chef de la Hanul lui Manuc.
Contul „magdalenasimona08”, care reacționase la imaginile de acolo, ducea la profilul de Facebook al Magdalenei Simona Walker. Același profil apărea și la o căutare simplă, în engleză, după „former prime minister of Romania Viorica”. Walker publicase atât fotografiile cu Dăncilă, cât și albumul călătoriei prin România și Republica Moldova. În acel album apărea Hanț, la Chișinău.
Walker a publicat albumul pe 4 iulie, după întoarcerea grupului. La 12 iunie postase chiar din Chișinău că se îndrepta din București spre Mileștii Mici. Ordinea fotografiilor și calendarul evenimentelor locale plasează vizita în jurul zilelor de 12-13 iunie 2026.
CCIRC îi deschide ușa
CCIRC explică pe propriul site că identifică parteneri, oportunități și proiecte pentru companiile chineze, facilitează întâlniri B2B, aduce autoritățile la masa negocierilor și construiește parteneriate cu administrațiile locale. În 2020, Vasilescu și Cristescu discutau în Maramureș despre un parc industrial lângă aeroport, axe rutiere și implicarea companiilor chineze. La Chișinău, aceeași conducere îl introduce pe Hanț în administrația locală.
Hanț participă în fapt la deplasarea conducerii CCIRC, deși Camera nu îl asumă oficial. Culoarul comercial România-China îi oferă acces direct în administrația Chișinăului.
La Forumul Economic Regional Moldova din 2025, Vasilescu proiecta Chișinăul ca viitor „centru regional de greutate” pentru relația cu China și pentru reconstrucția Ucrainei. Invoca proiectele comune cu Camera Moldova-China și rolul administrației locale alături de sectorul privat. Hanț intră exact în formula construită de Vasilescu: administrație locală, delegație camerală, proiecte regionale și capital chinez.
Componența grupului indică o delegație de afaceri. Vasilescu și Cristescu conduc Camera. Hanț are deja în Republica Moldova o firmă pregătită pentru construcții, infrastructură, recrutare, publicitate și servicii. În aceeași perioadă era promovată China Expo de la Arena Chișinău.
Traseul și componența delegației indică două mize posibile: accesul la contractele și proiectele administrației Ceban și schimbul de informații. Ceban rămâne la Chișinău, dar mecanismul din care face parte continuă să funcționeze: contactul direct este menținut prin deplasarea la Chișinău a lui Hanț, unul dintre membrii centrali ai rețelei vieneze. Culoarul comercial capătă astfel o a doua funcție, aceea de canal pentru negocieri și influență.
Fotografiile recente îl plasează pe Hanț în Primăria Chișinău și documentează accesul direct facilitat de conducerea CCIRC. Procurorii dosarului Vanbet descriu același mod de operare: Hanț activează relații, promite intervenții și construiește acoperiri comerciale pentru operațiunile sale.
Vasilescu, din partidul lui Vadim Tudor în lobby-ul pentru China
Nicolae Vasilescu vine din prima generație de naționalism radical organizat politic după 1989. Biografia publicată de Camera Deputaților îl consemnează în 1991 printre membrii fondatori ai Partidului România Mare, formațiunea condusă de Corneliu Vadim Tudor.
Tot în 1991 a fondat Organizația de Tineret România Mare. A condus-o ca președinte și apoi ca președinte de onoare până în 2005. Între 2002 și 2005 a fost vicepreședinte al PRM. Timp de paisprezece ani a ocupat poziții de conducere în partidul care a organizat naționalismul radical, resentimentul antioccidental și euroscepticismul românesc.
Vasilescu a fost deputat între 1996 și 2004, chestor al Camerei Deputaților și vicepreședinte al Comisiei pentru regulament. După PRM a trecut prin aparatul PSD și prin administrația Parlamentului, în funcții de consilier, director general și șef al Departamentului legislativ.
Vasilescu a reprezentat PSD în Biroul Electoral Central în 2008, 2009 și 2012, apoi a fost secretar executiv și șef de departament al partidului. În 2011 a fondat Casa Româno-Chineză. Organizația privată este condusă astăzi de Viorica Dăncilă, iar funcția de secretar general o ocupă Nicolae Dumitru, fondatorul grupului NIRO și patronul complexului Dragonul Roșu. Relațiile acumulate în PRM, PSD și Parlament au fost transferate în organizațiile care lucrează cu Beijingul.
PRM a dispărut din Parlament, dar temele sale au revenit odată cu mișcarea suveranistă care l-a propulsat pe Călin Georgescu în centrul scenei politice: România redusă la statutul de colonie, integrarea europeană tratată ca pierdere a suveranității, atacurile împotriva UE și NATO și repoziționarea favorabilă Moscovei. În organizațiile conduse de Vasilescu, acest suveranism se combină cu lobby-ul pentru China.
China în față, propaganda Kremlinului în spate
Pagina oficială a CCIRC găzduiește manifestul antioccidental al lui Vasilescu. El reduce invazia Rusiei la un „conflict militar dintre Ucraina și Rusia”, apoi întreabă „Ce căutăm noi în războiul lor?”. Pentru Vasilescu, Uniunea Europeană este singurul învins al războiului și al disputei comerciale dintre Statele Unite și China.
Vasilescu scrie că UE este „condusă de o echipă soroșistă”, „gratuit beligerantă” și „belicos declarativă”. România este îndemnată să pună relațiile bilaterale înaintea obligațiilor față de UE și NATO, iar politicile contrare acestei linii sunt numite posibil „abuz în serviciu” sau „trădare de țară”.
Vocile statelor mici sunt ironizate prin expresia „clănțăneală și chițăială”. Războiul declanșat de Rusia este scos din contextul agresiunii, iar responsabilitatea este mutată asupra Occidentului și a conducerii Uniunii Europene. Sunt aceleași teme folosite de propaganda Kremlinului pentru a rupe solidaritatea occidentală și pentru a prezenta sprijinul acordat Ucrainei drept o aventură străină de interesele României.
Vasilescu numește China un vechi și sincer prieten, iar relația cu Occidentul obediență și slugărnicie. Într-un interviu acordat China Media Group, a numit China „un model de urmat pentru întreaga lume”. Discursul său relativizează agresiunea Moscovei, atacă apartenența occidentală a României și propune apropierea de Beijing.
Dăncilă și Vasilescu, tandemul suveranist de pe ruta Beijing
Viorica Dăncilă și Nicolae Vasilescu apar constant în același circuit chinez. În mai 2025 au fost la Ningbo, la Expoziția China-Europa Centrală și de Est și la Forumul Primarilor. China Media Group le-a oferit separat tribuna. Dăncilă a numit China „țară prietenă” și exemplu de dezvoltare pentru România, iar Vasilescu a ridicat-o la rangul de „model de urmat pentru întreaga lume”.
Jurnalul delegației consemnează că, prin demersurile lui Vasilescu și sprijinul Dăncilă, grupul a obținut o întâlnire cu Yang Wanming, președintele Asociației Poporului Chinez pentru Prietenie cu Țările Străine. În iulie 2025, cei doi au vorbit în același panel al Forumului Economic Regional Moldova despre parteneriatul România-China și rolul Chișinăului ca pivot regional.
La 3 septembrie 2025, Dăncilă a mers la Beijing și a participat la parada militară organizată de Xi Jinping. În fotografia de grup se aflau Xi, Vladimir Putin și Kim Jong Un.
Ministerul Afacerilor Externe a precizat că România nu era reprezentată de foștii premieri prezenți acolo. Dăncilă a răspuns că venise ca fost prim-ministru și că România trebuie să aibă relații bune mai ales cu China.
În decembrie 2025, Dăncilă și Vasilescu se regăsesc la inaugurarea ROCH Business Center. În martie 2026 vorbesc la același simpozion despre emergența Chinei contemporane. Pe 6 mai apar la recepția aniversară a CCIRC alături de ambasadorul Chinei, Victor Ponta, Teodor Meleșcanu și Mihai Daraban, președintele CCIR.
Dăncilă conduce Casa Româno-Chineză, o asociație privată, iar Vasilescu conduce CCIRC, organizație autonomă, neguvernamentală și nonprofit. Acționează în numele acestor structuri, fără mandat din partea statului român. Titlurile dobândite în funcții publice le deschid întâlniri cu oficiali chinezi și acces în instituții, iar Beijingul poate afișa contactele ca dialog cu foști demnitari ai României.
Dăncilă oferă titlul de fost prim-ministru și accesul politic. Vasilescu aduce CCIRC, delegațiile și relațiile de afaceri. Cei doi susțin o linie suveranistă favorabilă Chinei și ostilă orientării occidentale. Hanț apare la Chișinău lângă Vasilescu, pe traseul comercial construit de CCIRC.
Vasilescu, condamnat pentru trafic de influență
În decembrie 2013, Nicolae Vasilescu a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare pentru trafic de influență. Potrivit DNA, Vasilescu și ceilalți inculpați au cerut două milioane de lei, 40% din creanțe de aproximativ cinci milioane, pentru a interveni pe lângă funcționari și factori de decizie, astfel încât cinci primării din județul Constanța să achite lucrări de construcții.
Condamnarea privește folosirea influenței în jurul banilor datorați de administrații locale unor constructori. Treisprezece ani mai târziu, Vasilescu conduce o Cameră care caută proiecte de infrastructură și investiții chineze în relație cu autorități locale. Lângă el, în Primăria Chișinău, se află Hanț, plasat de procurorii dosarului Vanbet în centrul unui sistem relațional bazat pe promisiuni de intervenție în instituții.
Capul de pod al Kremlinului deschide Chișinăul Chinei
Ion Ceban vine din aparatul politic pro-rus. Și-a construit cariera în Partidul Socialiștilor, formațiunea lui Igor Dodon, iar Kremlinul i-a sprijinit campaniile pentru Primăria Chișinău. Sub imaginea ulterioară de politician pro-european rămân oamenii, metodele și infrastructura politică din care provine.
În campania pentru Primăria Chișinău din 2018, structura Kremlinului însărcinată cu influențarea Republicii Moldova a produs un raport despre confruntarea dintre Ceban și Andrei Năstase. Documentul analiza prestația candidaților, mesajele și „carisma” lor și îl evalua pe Năstase ca inferior adversarului socialist.
Structura era coordonată pe dosarul moldovenesc de Igor Maslov, fost ofițer SVR ajuns în Administrația Prezidențială rusă. Aparatul monitoriza politicieni, miniștri, parlamentari, primari, presa și rețelele sociale, căuta mijloace de influențare a vieții electorale și trimitea rapoartele spre conducerea SVR și către Dmitri Kozak. Ceban era unul dintre politicienii urmăriți și evaluați de acest sistem.
În Partea a II-a a acestei serii am arătat că Iurii Gudilin, tehnolog politic și fost ofițer FSB, a coordonat operațiuni de influențare a alegerilor din Republica Moldova. Trezoreria Statelor Unite a stabilit că echipa lui Gudilin a oferit sprijin Mișcării Alternativa Națională, partidul lui Ceban, și pregătea o echipă permanentă pentru propaganda online, cu ajutorul unui manager al Internet Research Agency.
Ceban a negat că Gudilin ar fi ajutat MAN, dar a recunoscut public că fostul ofițer FSB i-a făcut legătura cu o companie mare. După ce Moscova a pierdut confruntarea pentru Președinția Republicii Moldova și sprijinul vechii elite pro-ruse s-a prăbușit, MAN a oferit Kremlinului un vehicul politic nou.
Operațiunea depășea consilierea electorală. Echipa lui Gudilin plănuia intervenții permanente în comentariile de pe rețele sociale și în transmisiunile live, manipularea conversațiilor online și construirea unei fabrici de troli. Partidul primarului Chișinăului se afla în centrul unui mecanism rusesc de propagandă, peste relația politică moștenită de la socialiști.
Primăria Chișinău controlează bugete, infrastructură, contracte, imagine publică și accesul la electoratul urban. Administrația Ceban poate funcționa ca un cap de pod al influenței ruse, iar MAN ca un cal troian politic: discurs european la exterior, sprijin și metode de influență provenite din vechiul sistem pro-rus.
Deschiderea administrației Ceban către China adaugă presiunii politice ruse un culoar economic. Chișinăul este capitala unei țări conduse de o majoritate pro-europeană și candidat la Uniunea Europeană. Companiile, capitalul și instituțiile chineze primesc acces prin administrația locală, în opoziție cu direcția politică a statului moldovean.
Rusia încearcă să recupereze prin Chișinău ceea ce a pierdut la Președinție și la nivelul puterii centrale. China aduce investiții, tehnologie, infrastructură și instituții comerciale. Cele două direcții se întâlnesc în administrația lui Ceban: Moscova păstrează influența politică și informațională, iar Beijingul primește o poartă economică în capitala unei țări pro-europene.
China Day, China Expo și Primăria lui Ceban
Pe 13 iunie 2026, Primăria Chișinău și Ambasada Republicii Populare Chineze au organizat primul „China Day” din Republica Moldova. Programul combina manifestările culturale cu promovarea automobilelor electrice, energiei verzi, telefoanelor, tabletelor, turismului și medicinei. Ambasada Chinei a anunțat aproximativ 20.000 de participanți.
La deschidere au vorbit ambasadoarea Dong Zhihua, vicepreședintele Parlamentului Vlad Batrîncea, ministrul Culturii Cristian Jardan și viceprimarul Victor Pruteanu. Prezența oficialilor și domeniile comerciale promovate depășesc cadrul unui festival cultural. Primăria oferea companiilor și tehnologiilor chineze o platformă publică în centrul capitalei.
Ceban a promovat evenimentul pe canalul său oficial și și-a așezat administrația alături de Ambasada Chinei. În aceeași perioadă, Hanț și conducerea CCIRC se aflau în sala Consiliului Municipal. Fotografiile surprind delegația în instituția condusă de Ceban, unde oamenii care promovează proiectele și capitalul chinez au primit acces.
Pe 3 iulie, la China Business Expo din București, participanții au fost invitați la prima China Expo Auto, Mobilitate și Agrotech de la Chișinău. Evenimentul a avut loc la Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București. Cătălin Dan, directorul Relațiilor Externe din CCIR, a vorbit despre relațiile economice România-China și sprijinirea proiectelor de cooperare.
Organizatorul, Asociația Oamenilor de Afaceri Euroasia, este membru CCIB. Președintele Boris Foca conduce și Camera de Comerț și Industrie Moldova-China, partenerul principal al expoziției de la Arena Chișinău. CCIRC aduce delegațiile, CCIR și CCIB oferă greutatea instituțională, iar Euroasia și Camera Moldova-China duc proiectele peste Prut.
Pe 11 iunie, Camera de Comerț și Industrie Brașov distribuia invitația pentru China Expo către importatori, dealeri, investitori și firme din mobilitate, agricultură și construcții. Două zile mai târziu, Hanț era la Chișinău alături de conducerea CCIRC. Calendarul plasează deplasarea în plină pregătire a expoziției.
Expoziția s-a desfășurat între 21 și 23 august la Chișinău și a adus 62 de mărci chineze. Ambasada Chinei a enumerat energia verde, transportul inteligent, procesarea agricolă, infrastructura, tehnologia, resursele umane și investițiile. DCH Concept Global, firma moldovenească a lui Hanț, are declarate activități în aproape toate aceste sectoare.
Firma lui Hanț și oprirea de la Asconi
Hanț intrase comercial în Republica Moldova înainte de DCH Concept Global. La 4 februarie 2022 a fost înființată la Chișinău FREIZEIT TEMPEL SRL, cu Dănuț-Constantin Hanț și Cristina Melinte asociați în cote egale. Firma a fost ulterior lichidată, dar marchează prima sa prezență comercială documentată în Republica Moldova.
DCH Concept Global SRL a fost înregistrată în Republica Moldova la 25 octombrie 2023. Asociații sunt Silviu Pîrvu-Ularu, cu 34% și funcția de administrator, Dănuț-Constantin Hanț și Relu-Eduard Voinea, cu câte 33%.
Pîrvu-Ularu este fostul ofițer SRI care apare lângă Hanț în dosarul Vanbet și în discuțiile despre angajarea pregătită pentru Călin Georgescu în Austria. Societatea moldovenească are 30 de activități, de la construcții, drumuri și arhitectură până la imobiliare, relații publice, recrutare, spitale și servicii sociale.
Lista completă include hoteluri, restaurante și catering, editare, publicitate, muncă temporară, servicii medicale și activități sociale. Societatea poate intra în proiecte municipale, infrastructură, HoReCa, comunicare sau import de forță de muncă. Paleta activităților se suprapune peste mai multe domenii promovate de China Expo.
Sediul DCH Concept Global se află în Stăuceni, localitatea în care funcționează Arena Chișinău. Firma nucleului Hanț-Pîrvu-Ularu este plasată chiar lângă platforma pe care circuitul camerelor de comerț a folosit-o pentru China Expo.
După Primărie, delegația ajunge la Vinăria Asconi. Ministerul moldovean de Externe a documentat relația producătorului cu Tianjin Howine International Trading, importatorul vinurilor sale pe piața chineză. Primăria, CCIRC, China Day și un producător conectat la piața chineză compun un itinerar comercial coerent.
Republica Moldova și-a folosit constant vinăriile în misiunile comerciale și la expozițiile din China. Vasilescu invocase public succesul vinului moldovenesc pe această piață. Oprirea de la Asconi continuă traseul economic al delegației, iar fotografia îi reunește din nou pe Hanț și conducerea CCIRC.
Rețeaua nu s-a oprit la Vanbet
Legăturile familiei Hanț cu administrația Ceban au fost documentate în Partea a II-a, a acestui material. În 2024, Asociația „Mihai Eminescu” din Viena, condusă de Laura Hanț, a devenit partenerul oficial al Primăriei Chișinău pentru „Zilele Chișinăului” din capitala Austriei. Cu patru zile înaintea evenimentului, Jurnalul Moldovenesc, platformă controlată de Hanț prin numărul său de telefon și prin infrastructura tehnică vieneză, începuse seria materialelor favorabile lui Ceban. În mai puțin de zece luni a publicat 109 articole elogioase despre primarul Chișinăului.
Aparatul mediatic lucra pentru Ceban încă din 2023. La 12 octombrie 2023, Cătălin Antohe publica pe Cetățeanul.net fotoreportajul „Cât de bine arată azi Chișinăul! Transformare uluitoare în mandatul primarului Ion Ceban”. Procurorii DNA l-au inclus ulterior pe Antohe în sistemul relațional Hanț-Pîrvu-Ularu-Iana și îl acuză că folosea presa contra cost pentru presiuni asupra țintelor grupului.
Din iulie 2025, Ceban are interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen, din considerente de siguranță națională. În martie 2026 a pierdut definitiv procesul prin care încerca să anuleze măsura. Interdicția i-a închis culoarul vienez.
Dosarul Vanbet îl plasează pe Hanț în centrul unui mecanism de relații, promisiuni de influență, contracte de consultanță folosite pentru mascarea banilor și presiune mediatică. Urmărirea penală pentru corupție și trafic de influență nu i-a blocat activitatea la Chișinău. Hanț, Pîrvu-Ularu și ceilalți inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă.
Deplasarea la Chișinău scoate la iveală și alte noduri ale rețelei: Nicolae Vasilescu și Viorica Dăncilă, împreună cu interesele, conexiunile și centrele de influență care le susțin, le motivează și le orientează acțiunile publice sau conspirative. Vasilescu concentrează capitalul politic acumulat în PRM, PSD și Parlament, infrastructura comercială a CCIRC și antecedentul unei condamnări definitive pentru trafic de influență, în timp ce Dăncilă pune în serviciul aceluiași circuit titlul de fost prim-ministru și Casa Româno-Chineză, organizația privată susținută de grupul NIRO. Amândoi operează pe ruta Beijing, într-un mediu suveranist favorabil Chinei și saturat de temele propagandei ruse.
Dosarul Vanbet a documentat mecanismul, dar nu l-a oprit. Actele anchetei au fixat fotografia rețelei într-un anumit moment; imaginile de la Chișinău arată că aceasta și-a adăugat între timp alte noduri și alte trasee. Hanț a trecut Prutul. Rețeaua vieneză continuă să opereze și, peste vechiul culoar rusesc, își construiește acum ruta chineză.
About The Author
