Printre cei 21 de ruși ajunși în vizorul contraspionajului militar austriac se află Igor Kholodnikov, membru al Reprezentanței Permanente a Federației Ruse pe lângă organizațiile internaționale de la Viena. În aceeași misiune lucra Gleb Maslov, secretar II. Tatăl său, Igor Maslov, administra la Moscova dosarul Republicii Moldova pentru Administrația Prezidențială rusă.
Din același oraș, pe trasee separate și cu conexiuni rusești proprii, ajung în aceeași rețea de foști ofițeri de informații și afaceriști români doi politicieni cu biografii diferite: primarul Chișinăului, Ion Ceban, și Călin Georgescu.
Ceban și Georgescu, în aceeași rețea de foști spioni
Investigative Report a documentat deja această rețea vieneză: firme, publicații destinate diasporei, relații politice și un sistem relațional în care apar fostul ofițer SRI Silviu Pîrvu-Ularu și generalul SIE în rezervă Niculae Iana. În același mediu ajung, pe trasee diferite, Ion Ceban și Călin Georgescu. În cazul lui Ceban, legătura trece prin infrastructura asociativă și mediatică a familiei Hanț de la Viena, care îl promovează masiv și participă la organizarea evenimentelor administrației sale. În cazul lui Georgescu, firul ajunge direct la Dănuț-Constantin Hanț (fost Sultan) prin publicațiile sale și, ulterior, prin documentele DNA privind pregătirea unei angajări în Austria și discuțiile despre o viitoare relație economică.
Conexiunile rusești ale lui Ceban și Georgescu preced și sunt independente de relația cu familia Hanț. Ceban apare în documentele aparatului Kremlinului pentru Republica Moldova și în operațiunea fostului ofițer FSB Iurii Gudilin, care ajunge până la partidul său, Mișcarea Alternativă Națională (MAN). Georgescu are în anii petrecuți în Austria, la vedere, întâlnirea cu Aleksandr Dughin, călătoria Viena-Moscova din 2016, relația cu Roland Schatz și conexiunea Media Tenor Russia, la care se adaugă ulterior alte legături vieneze.
Igor Maslov. Fostul ofițer SVR care administra dosarul Moldovei, cu fiul în misiunea de la Viena
Numele lui este Igor Venediktovici Maslov, fost ofițer SVR ajuns în Administrația Prezidențială rusă și unul dintre responsabilii Kremlinului pentru Republica Moldova. Uniunea Europeană l-a sancționat în aprilie 2022 tocmai pentru rolul său în politica și activitățile subversive desfășurate de Moscova în fostul spațiu sovietic și îl indică drept consilier al lui Vladimir Putin inclusiv pentru Republica Moldova. În interiorul Administrației Prezidențiale, Maslov coordona componenta moldovenească a aparatului condus de generalul Vladimir Cernov, structură care urmărea actorii politici de la Chișinău, strângea informații despre ei și căuta mijloace de influențare a vieții politice și electorale.
Arhiva internă a structurii Cernov, investigată de Dossier Center și RISE Moldova, arată amploarea mecanismului. În dosarele sale apar profiluri de politicieni, miniștri, parlamentari și primari, monitorizarea presei și a rețelelor sociale, evaluări electorale și propuneri de folosire a relațiilor instituționale sau a mass-media în sprijinul intereselor Moscovei. Rapoartele structurii coordonate de Maslov ajungeau la Cernov, apoi la sediul SVR și la Dmitri Kozak.
În acest mecanism intrase și Ion Ceban. În campania pentru Primăria Chișinău din 2018, structura Kremlinului a produs un raport dedicat confruntării sale cu Andrei Năstase, analizând prestația celor doi candidați, mesajele și chiar „carisma” lor. Năstase era evaluat ca inferior adversarului socialist. Raportul fusese produs de aparatul Kremlinului însărcinat cu influențarea Republicii Moldova.
Metodele folosite de echipa lui Maslov apar în aceeași arhivă. În 2018, Andrei Rusakov, membru al „departamentului Moldova”, propunea folosirea cooperării dintre municipalitățile Sankt Petersburg și Bălți pentru sprijinirea unui candidat prorus la primărie. Într-un alt schimb, Rusakov propunea alimentarea televiziunii REN-TV cu un subiect împotriva unei inițiative Moldova-Ucraina-Georgia. Relațiile dintre orașe, presa și intermediarii locali erau folosite ca instrumente de influență politică, într-o perioadă în care Ceban își construia propria ascensiune la Chișinău.
Maslov avea însă și o legătură directă cu Viena. Dossier Center îl identifică pe Gleb Maslov drept fiul său mai mic și precizează că acesta lucra la Reprezentanța Permanentă a Federației Ruse pe lângă organizațiile internaționale din capitala Austriei. Documentele oficiale ale AIEA din 2016 îl plasează pe Gleb Maslov în misiunea rusă de la Viena, împreună cu Igor Kholodnikov.
Lista AIEA din 2019 îi consemnează din nou în aceeași reprezentanță: Kholodnikov, consilier al reprezentantului rezident al Federației Ruse, și Gleb Maslov, secretar II și consilier. Kholodnikov este unul dintre cei 21 de ruși ale căror nume au ajuns în 2026 în alerta contraspionajului militar austriac.
Iurii Gudilin. Fostul ofițer FSB care a ajuns la partidul lui Ceban
La câțiva ani după raportul intern în care aparatul Kremlinului îl evalua pe Ion Ceban, legătura cu influența rusă devine mult mai concretă. În octombrie 2022, Departamentul Trezoreriei SUA l-a sancționat pe Iurii Gudilin, fost ofițer FSB și consultant politic implicat în operațiuni rusești de influențare a Republicii Moldova. RISE Moldova îl documentase în grupul consultanților ruși prezenți în jurul socialiștilor, într-o perioadă în care Ceban făcea parte din aceeași zonă politică.
Potrivit Trezoreriei americane, după ce sprijinul pentru vechea elită prorusă din Republica Moldova a început să se erodeze, echipa lui Gudilin și-a căutat alte vehicule politice. Unul dintre ele a fost Mișcarea Alternativa Națională, MAN, partidul fondat și condus de Ion Ceban. Documentul american spune explicit că echipa fostului ofițer FSB a oferit sprijin MAN și descrie în paralel infrastructura de influență pe care o pregătea: persoane plătite să intervină permanent cu comentarii pe rețele sociale și în transmisiunile live, manipularea conversațiilor online și colaborarea lui Gudilin cu un manager al Internet Research Agency pentru constituirea unei „fabrici de troli”.
Ulterior apare și Nidjat Askerov. Ziarul de Gardă, citând date din dosarul penal al lui Denis Cuculescu și informații publicate de WatchDog, a relatat că Askerov ar fi fost racolat începând din 2020 de persoane care acționau în interesul FSB și că ar fi primit sarcini de la Gudilin. În spațiul public au apărut și o presupusă legitimație de asistent al lui Ceban, precum și imagini și informații despre contacte cu persoane care aveau să intre ulterior în MAN. Primăria Chișinău a contestat autenticitatea documentului și existența unei relații oficiale cu Askerov.
În cazul Gudilin, însă, documentul american lasă mult mai puțin loc pentru ambiguitate: un fost ofițer FSB, implicat într-o operațiune de influență a Kremlinului în Republica Moldova, a ajuns cu echipa sa până la partidul lui Ion Ceban.
Harald Troch și Laura Hanț. Relații politice, asociative și de afaceri la Viena
Relația vieneză a lui Ion Ceban cu Harald Troch, deputat al Partidului Social-Democrat din Austria (SPÖ) și membru al Comisiei pentru politică externă a Consiliului Național, este documentată cel puțin din vara lui 2021. La 5 iulie, după o întâlnire în Parlamentul Austriei, primarul Chișinăului anunța că primise de la deputatul social-democrat „asigurări pentru suport” pentru proiecte comune și că discuțiile urmau să continue la Chișinău, cu prilejul unei vizite a politicianului austriac. Un an mai târziu, Ceban îl întâlnea din nou pe Troch la Viena și preciza că acesta „vine des în vizită la Chișinău”, relația fiind deja una constantă, legată de proiectele municipalității și cooperarea cu partea austriacă.
În aprilie 2023, cei doi se întâlnesc din nou. Ceban vorbește atunci despre „agenda care (sic!) urmează să o realizăm în comun” și îi mulțumește lui Troch pentru „susținerea și încrederea acordată”. În aceeași zi, după discuțiile cu primarul Vienei, Michael Ludwig, anunță că Chișinăul va realiza în curând la Viena un „proiect inedit”. Două luni și jumătate mai târziu, în capitala Austriei avea loc prima ediție a „Zilelor Chișinăului”. Documentele disponibile nu permit stabilirea fără echivoc că „proiectul inedit” era evenimentul din iunie.
Relația lui Troch cu Laura Hanț preceda cu ani întâlnirile sale cu Ceban. În iunie 2015, Laura Hanț și Harald Troch depuneau împreună coroana de flori la monumentul lui Mihai Eminescu din Viena. În 2019 apar din nou în același mediu asociativ și instituțional, inclusiv la evenimente organizate în jurul Asociației conduse de Laura Hanț.
Relația devine apoi și una de afaceri. La 28 mai 2022 este înregistrată la Viena Smart blood fusion GmbH, cu sediul pe Gersthofer Straße 143. Registrul oficial austriac EVI îi indică între asociați pe Laura-Daniela Hanț și Harald Troch, alături de Gheorghe-Alexa Grijac, Paul-Cătălin Tolea și Liviu-Florian Horoba. Datele bazate pe Firmenbuch atribuie Laurei Hanț și lui Troch câte 24,5% din societate.
Laura Hanț, Ambasada României și ICR Viena. Relația cu Andrea Amza-Andraș
Relațiile Laurei Hanț cu instituțiile românești din Viena sunt documentate încă din 2013. La 26 septembrie, Institutul Cultural Român consemna că monumentul dedicat lui Mihai Eminescu din fața Parohiei Ortodoxe Române din Viena fusese ridicat la inițiativa asociației Kulturkreis, prin Laura Hanț, atunci vicepreședintă a organizației, cu sprijinul logistic și financiar al firmei Hant Bau și cu susținerea ICR și a Biroului de promovare și informare turistică al României din Austria.
În 2018, relația apare explicit în Raportul de activitate al Institutului Cultural Român. Evenimentul „România salută Viena!”, desfășurat în Michaelerplatz, a avut ca organizatori Asociația „Mihai Eminescu” și Institutul Cultural Român, iar Ambasada României s-a aflat printre parteneri. Evenimentul a fost deschis de ministrul Natalia Intotero, ambasadorul Bogdan Mazuru, parlamentarul austriac Harald Troch și Laura Hanț. Cu o zi înainte, Asociația „Mihai Eminescu” organizase la Palatul Schönbrunn concertul lui Eugen Doga, cu ICR și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni drept coorganizatori și cu Ambasadele României și Republicii Moldova și Primăria Vienei printre parteneri.
Investigative Report a documentat în 2025 și prezența Laurei Hanț în infrastructura comercială și mediatică asociată familiei. Pagina de Facebook „Ziarul Jurnalul Românesc Austria”, asociată domeniului jurnalulromanesc.eu, indica adresa Gersthofer Straße 143-145, sediul fostei LHP POLSKY GmbH, iar Laura Daniela Hanț figura ca administrator al societății în 2021. Aceeași documentare a stabilit legăturile tehnice și de contact dintre Jurnalul Românesc, Jurnalul Moldovenesc și Dănuț-Constantin Hanț, în timp ce Laura Hanț conduce Asociația „Mihai Eminescu”.
În acest mediu instituțional apare repetat Andrea Amza-Andraș. La 15 ianuarie 2023, Andrea Amza-Andraș, atunci ministru-consilier și prim-colaborator al Ambasadei României, participa la ceremonia dedicată lui Eminescu alături de Laura Hanț, Harald Troch, consulul României și directorul adjunct al ICR Viena, potrivit relatării Mitropoliei Ortodoxe Române.
La 15 iunie 2024, Andrea Amza-Andraș, atunci adjunct al ambasadorului României, Laura Hanț și directorul adjunct al ICR Viena apar din nou împreună la comemorarea lui Eminescu. Au fost depuse coroane separat din partea Ambasadei României, Asociației „Mihai Eminescu” și Institutului Cultural Român, conform relatării evenimentului.
Relația instituțională continuă după ce Andrea Amza-Andraș preia conducerea Ambasadei României, după rechemarea în țară a ambasadorului. La 15 ianuarie 2025, ea participa, de această dată în calitate de însărcinat cu afaceri a.i., la o nouă comemorare a lui Eminescu alături de ambasadoarea Republicii Moldova, consulul României, directoarea ICR Viena și Laura Hanț. Relatarea din ianuarie 2025 consemnează participarea și depunerea de coroane.
Pe 27 august 2026, Adevărul a publicat noi informații despre relația dintre Laura Hanț și Andrea Amza-Andraș. Publicația o prezintă pe Laura Hanț drept fostă șefă a PSD Austria și arată că Asociația „Mihai Eminescu” a organizat de-a lungul anilor evenimente cu participarea unor oficiali români și austrieci și a primit finanțări publice pentru proiecte destinate promovării României în străinătate.
Publicația scrie și că familia Hanț s-a poziționat public în favoarea lui Călin Georgescu și, citând surse din comunitatea românească din Austria, relatează că prin intermediul asociației și al relațiilor construite în diaspora ar fi fost mobilizați susținători și organizate grupuri de sprijin pentru campania acestuia.
Adevărul scrie explicit: „Această rețea se intersectează astăzi cu reprezentanța diplomatică a României de la Viena prin relația dintre Andrea Amza-Andraș și Laura Hanț.”
Adevărul mai scrie: „În cercurile diplomatice de la Viena, Amza-Andraș este considerată una dintre persoanele care își pregătesc candidatura pentru postul de ambasador al României în Austria.” Publicația precizează că poziția pe care o ocupă în prezent îi oferă acces direct la oficialii austrieci, la mediul de afaceri și la organizațiile românești din Austria.
În vara lui 2024, Asociația „Mihai Eminescu” apare direct în relația cu administrația Ion Ceban.
Hanț intră în Republica Moldova înaintea campaniei pentru Ceban
La 4 februarie 2022 este înființată la Chișinău FREIZEIT TEMPEL SRL, cu Dănuț-Constantin Hanț și Cristina Melinte asociați în cote egale. Firma a fost ulterior lichidată, dar marchează prima prezență comercială documentată a lui Hanț în Republica Moldova.
Un an și opt luni mai târziu, pe 25 octombrie 2023, apare la Stăuceni DCH Concept Global SRL. De această dată, alături de Hanț intră Silviu Pîrvu-Ularu, fostul ofițer SRI care va apărea ulterior în dosarul Vanbet, în centrul „sistemului relațional” al lui Hanț. La înființare, Pîrvu-Ularu deținea 34%, Hanț 33%, iar Relu-Eduard Voinea 33%, Pîrvu-Ularu fiind și administrator. Obiectele declarate ale societății acoperă domenii foarte diferite, de la editare și plasare de personal până la imobiliare, construcții și colectarea deșeurilor. Structura acționariatului s-a modificat ulterior, datele publice privind configurația actuală fiind divergente.
Componenta mediatică asociată ulterior rețelei Hanț apăruse în jurul lui Ceban înainte de Jurnalul Moldovenesc. La 12 octombrie 2023, Cătălin Antohe, patronul Cetățeanul.net, publica sub propria semnătură fotoreportajul „Cât de bine arată azi Chișinăul! Transformare uluitoare în mandatul primarului Ion Ceban”. Antohe este același jurnalist pe care procurorii DNA îl vor include ulterior în sistemul relațional Hanț-Pîrvu-Ularu-Iana și îl vor pune sub acuzare pentru șantaj și complicitate la trafic de influență, susținând că presa era folosită contra cost pentru exercitarea de presiuni asupra țintelor grupului. Investigative Report documentase încă din 2025 rolul lui Antohe în rețeaua Iana-Hanț.
Articolul despre Ceban apare cu aproximativ opt luni înainte ca Jurnalul Moldovenesc să înceapă seria celor 109 materiale favorabile primarului Chișinăului.
Între înființarea celor două firme are loc primul episod vienez care ridică o problemă încă nelămurită. La începutul lunii iunie 2023, când anunță prima ediție a „Zilelor Chișinăului” în Austria, Ceban spune chiar că evenimentul urma să fie organizat „așa cum mi s-a solicitat anterior”. Cine îi solicitase primarului Chișinăului organizarea evenimentului la Viena nu este precizat.
După concertul din iunie, finanțarea sălii rămâne la fel de opacă. Ceban declara inițial că aceasta fusese plătită de „colegii noștri” din Viena. Europa Liberă a verificat informația: Primăria Vienei a transmis că nu achitase sala, iar Ambasada Republicii Moldova în Austria a precizat că nu fusese implicată în organizare. Două luni mai târziu, Ceban oferea o altă formulare: sala fusese achitată de „un agent economic, partener austriac din Viena”. Numele acestuia nu a fost făcut public.
Identitatea sponsorului din 2023 rămâne necunoscută. Un an mai târziu, partenerul vienez al administrației Ceban nu mai este anonim. Pentru ediția din 21 iunie 2024, Direcția Cultură a Primăriei Chișinău a confirmat pentru Moldova.org că „Zilele Chișinăului” au fost organizate în parteneriat cu Asociația „Mihai Eminescu” din Viena, condusă de Laura Hanț. Fotografia lui Ceban de la eveniment publicată de Moldova.org este creditată chiar acestei asociații, iar Primăria precizează că programul a inclus și prezentarea proiectelor municipalității în fața diasporei.
Investigative Report a identificat pe Jurnalul Moldovenesc 109 materiale elogioase despre Ion Ceban, publicate între 17 iunie 2024 și 14 aprilie 2025. Campania a durat aproape zece luni și a început cu patru zile înainte ca Asociația „Mihai Eminescu” să apară oficial ca partener vienez al administrației sale. Site-ul folosea același număr de telefon atribuit lui Dănuț-Constantin Hanț în documentele dosarului Vanbet, iar investigația a stabilit suprapuneri tehnice și de contact cu Jurnalul Românesc și cu firme din același grup vienez.
La 9 iulie 2025, MAE a confirmat că Ion Ceban are interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen, „din considerente de siguranță națională”. Ceban a dat în judecată statul român și a pierdut: la 11 martie 2026, Curtea de Apel București s-a pronunțat scurt: „Respinge cererea ca nefondată. Definitivă.” A anunțat că merge la CEDO.
Până în vara lui 2024, Hanț avea deja firme în Republica Moldova, Pîrvu-Ularu intrase alături de el într-o societate moldovenească, iar Asociația Laurei Hanț devenise partener oficial al administrației Ceban la Viena, chiar la începutul campaniei celor 109 materiale de pe Jurnalul Moldovenesc. Finanțatorul primei ediții vieneze din 2023 rămânea necunoscut.
Georgescu, de la Viena la Moscova și rețeaua lui Roland Schatz
Celălalt traseu spre rețeaua Iana-Hanț pornește din Austria, unde Călin Georgescu a locuit cu familia între 2013 și 2021, în apropierea Vienei. În decembrie 2024, el declara că îl întâlnise de două ori pe Aleksandr Dughin, prima dată la Viena, într-o discuție legată de Clubul de la Roma. Georgescu fusese secretar general al Asociației Române pentru Clubul de la Roma, structură națională afiliată. Data întâlnirii și participanții au rămas necunoscuți.
În ianuarie 2016, RISE Project a identificat în evidențele rusești de frontieră călătoria lui Georgescu de la Viena la Moscova: a aterizat la Domodedovo pe 25 ianuarie și a revenit în Austria pe 27 ianuarie. Numărul pașaportului din baza de date îi aparținea. Întrebat despre scopul vizitei și eventuale întâlniri cu reprezentanți ai administrației ruse, Georgescu nu a răspuns până la publicarea investigației. Declarase anterior că fusese de mai multe ori la Moscova.
În lunile următoare, presa Kremlinului începe să-l promoveze. Sputnik Moldova îl prezenta în vara lui 2016 drept posibil viitor prim-ministru al României, iar Russia Today prelua materialul. RISE a remarcat succesiunea: călătoria Viena-Moscova din ianuarie, promovarea rusă și publicarea, în august, a volumului „Cumpăna României”, cu pasaje favorabile Rusiei și dezvoltarea ideilor politice reluate ulterior de Georgescu.
Tot în 2016, Georgescu devine directorul fundației private United Nations Global Sustainable Index Institute, UNGSII, condusă la Viena de Roland Schatz, fondatorul Media Tenor. Fundația și biroul Media Tenor funcționau la aceeași adresă. Der Standard a documentat că Innovatio Verlags AG, societatea elvețiană din spatele Media Tenor Austria, deținea 52% din Media Tenor Russia, cu sediul la Sankt Petersburg.
Media Tenor Russia a funcționat între 2005 și 2013, fiind condusă în perioada 2005-2007 de Elena Vladimirovna Șmeleva. Vedomosti consemnează trecerea sa spre aparatul politic rus: în 2006-2007 a lucrat ca expert pentru Centrul de Cercetări Strategice și a condus direcția analitică a Comitetului Executiv Central al Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin. Ajunsă ulterior în conducerea structurilor apropiate Kremlinului, Șmeleva a fost sancționată de Uniunea Europeană în 2023 drept copreședintă a cartierului general central al Frontului Popular Panrus, implicat în strângerea de bani și bunuri pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Schatz a susținut pentru Der Standard că Innovatio „nu s-a implicat niciodată în Rusia”, că Media Tenor Russia rămăsese la faza de instruire și că numele Șmeleva nu îi spunea nimic. Documentele contemporane îi contrazic versiunea: numărul de înregistrare al Innovatio din registrul rus coincide cu cel al societății elvețiene; presa din Sankt Petersburg îl plasa pe Schatz la conferința Interfax Nord-Vest din octombrie 2005, unde anunța deschiderea Media Tenor Russia; istoricul companiei consemna în același an deschiderea birourilor din Elveția, Rusia și Namibia.
În Austria, Georgescu îl cunoaște și pe Douglas Anderson, care spune că l-a întâlnit la Viena în 2014-2015 și îl promovează public în 2024. Digi24 a identificat vize rusești obținute de Anderson în 2016 și 2017-2018; acesta a afirmat că nu le-a folosit și a respins legăturile cu statul rus. În 2025, aceeași publicație îl identifică în Core Group, proiect blockchain investigat de Digi24 în legătură cu posibile mecanisme de amplificare online. O sursă anonimă citată de Digi24 a susținut că infrastructura ar fi fost folosită în campania lui Georgescu; compania a respins afirmația. Cofondatorul Alfred Latschenberger fusese căsătorit cu fiica deputatului rus Aleksei Zhuravlev, susținător al războiului. Latschenberger a precizat că divorțase cu mulți ani înainte.
Georgescu în rețeaua Iana-Hanț: presă, angajare și afaceri la Viena
În toamna lui 2024, odată cu ascensiunea electorală a lui Călin Georgescu, infrastructura media vieneză legată de Dănuț-Constantin Hanț începe să îl promoveze. Jurnalul Românesc, asociat de Investigative Report cu Hanț inclusiv prin numărul de telefon din dosarul Vanbet, publica din 2022 materiale antivacciniste și narațiuni pro-ruse despre războiul din Ucraina. După primul tur al prezidențialelor, Digi24 a recuperat din arhive patru materiale elogioase despre Georgescu, șterse ulterior de pe site, între care „Călin Georgescu, Președintele ales al României!” și „Linșajul mediatic împotriva lui Călin Georgescu”.
Pe 4 decembrie 2024, în plină confruntare electorală, Jurnalul Românesc publică o pretinsă investigație bazată pe „surse apropiate serviciilor secrete”. În realitate era o dezinformare evidentă. Articolul susținea fals că Maia Sandu trimisese și plătise cetățeni moldoveni la protestele împotriva lui Georgescu din București și avansa scenariul unor victime „ca la Colectiv”, urmat de starea de urgență și repetarea alegerilor. Protestatarii erau descriși drept drogați sau membri ai comunității LGBT. Digi24 a consemnat caracterul fals al informațiilor. Platforma asociată lui Hanț îl promova pe Georgescu și lovea prin dezinformare în președinta Republicii Moldova.
Câteva luni mai târziu, relația Hanț-Georgescu apare în actele dosarului Vanbet. Potrivit Ordonanței de începere a urmăririi penale, publicată și analizată de Investigative Report, pe 27 mai 2025 Silviu Pîrvu-Ularu îi povestește soției sale că Hanț îi pregătise lui Călin Georgescu o angajare la una dintre firmele sale din Austria. Georgescu putea invoca relația de muncă pentru a solicita permisiunea de a părăsi România în perioada controlului judiciar. Procurorii descriu angajarea drept fictivă.
În interceptare, Pîrvu-Ularu spune că „Costi” îl angajase pe Georgescu în Austria deoarece autoritățile nu îi permiteau să plece din țară și că Hanț îi făcuse documentul potrivit căruia era „așteptat la servici în Austria”. În aceeași convorbire apare un proiect economic: Hanț discutase despre înființarea unei firme de consultanță pe probleme economice împreună cu Georgescu, în parteneriat cu Profesional Consulting. Despre proiect știa și Cătălin Antohe, brațul mediatic al sistemului relațional Hanț descris în dosarul Vanbet.
Procurorii asociază angajarea și proiectul economic cu ceea ce numesc „puterea de penetrare” a lui Hanț și a sistemului său relațional de influență. Georgescu a răspuns public că Hanț și Pîrvu-Ularu îi sunt necunoscuți și a calificat drept nefondate afirmațiile privind implicarea sa.
În dosarul Vanbet, Hanț discută cu Fănel Bogos, apelează la componenta media și folosește firmele și relațiile construite în jurul său. Surse judiciare citate de Digi24 descriu grupul în care apar Hanț și fostul ofițer SRI Silviu Pîrvu-Ularu drept o rețea care ar fi coordonată de generalul SIE în rezervă Niculae Iana. Chiar Hanț vorbește într-o interceptare despre o structură împărțită pe zone: „fiecare sunt pe alte zone […] noi suntem mai mulți”.
Iana a intrat în Direcția de Informații Externe în 1977, a lucrat sub acoperire diplomatică și a condus din 1996 o direcție operativă din SIE, până la trecerea în rezervă, în 2003, potrivit traseului documentat de Evenimentul Zilei.
Hanț intrase comercial în Republica Moldova, familia sa devenise partenerul administrației Ceban la Viena, iar infrastructura media asociată lui îl promovase sistematic pe primarul Chișinăului. Pe un traseu separat, același Hanț ajunge direct la Călin Georgescu.
La capătul drumului rusesc: rețeaua Iana-Hanț
Traseele rusești ale lui Ion Ceban și Călin Georgescu sunt diferite. Pentru Ceban, documentele aparatului Kremlinului și operațiunea fostului ofițer FSB Iurii Gudilin duc până la MAN. Pentru Georgescu, reperele sunt întâlnirea cu Aleksandr Dughin, călătoria la Moscova și mediul vienez Media Tenor, cu extensia din Sankt Petersburg. Ambele trasee ajung separat la Hanț: familia acestuia intră în proiectele administrației Ceban, infrastructura media asociată lui îi promovează pe amândoi, iar în cazul lui Georgescu apar angajarea pregătită în Austria și proiectul unei colaborări economice.
Sursele judiciare citate de Digi24 indică faptul că grupul în care apar Hanț și Silviu Pîrvu-Ularu ar fi coordonat de Niculae Iana. Prin acest grup, traseele lui Ceban și Georgescu ajung în aceeași rețea vieneză.
Ion Ceban conduce Primăria Chișinăului și MAN, partid sprijinit de echipa unui fost ofițer FSB; interdicția sa de acces în România și spațiul Schengen rămâne în vigoare. Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, iar la 6 august 2026 Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că procesul poate începe. Georgescu susține că nu îi cunoaște pe Hanț și Pîrvu-Ularu. Niculae Iana este cercetat în dosarul Vanbet.
Dănuț-Constantin Hanț, urmărit penal în același dosar, își continuă nestingherit, așa cum vom vedea într-un articol aflat acum în faza finală de documentare, vizitele de afaceri la Chișinău, la curtea lui Ion Ceban. Cum primarul Chișinăului are interdicție de intrare în România și spațiul Schengen, deci „muntele” nu mai poate merge la Sultan, trece Sultanul peste Prut, la „munte”.
About The Author
