Companiile sunt tot mai responsabile față de problemele comunității, dar schimbările legislative la legea sponsorizării reduc dramatic numărul celor care ar putea utiliza facilitatea fiscală de direcționare a până la 20% din impozitul pe profit către sectorul neguvernamental.
EY România a realizat un studiu în parteneriat cu Asociația pentru Relații comunitare și HOSPICE Casa Speranței, în perioada octombrie – noiembrie 2018.
În demersul comun de promovare a Legii sponsorizării, cele trei organizații au derulat un sondaj în perioada octombrie – noiembrie 2018 pentru a evalua notorietatea și gradul de accesare a facilității fiscale de 20% în rândul companiilor locale care înregistrează anual o cifră de afaceri de minim 1 milion de euro.
Principalele concluzii ale cercetării:
- Facilitatea fiscală este tot mai cunoscută în rândul companiilor, un procent semnificativ mai mare de respondenți a auzit despre acest mecanism în 2018 (97%) comparativ cu 2015 (87%).
- Principala motivație a celor care au direcționat fonduri ONG-urilor prin acest mecanism în anul fiscal 2017 este responsabilitatea față de problemele comunității (75%).
- Domeniile către care s-au direcționat fondurile în 2017 sunt: educație (68%), sănătatea (64%), servicii sociale (55%), cultură (41%), mediu (11%), sport (9%).
- Cele mai multe dintre companii au ales sa direcționeze fondurile către ONG-uri (94%), dar și către școli (30%), spitale (26%), persoane fizice (21%), biserici (11%) sau alt tip de entitate (23%).
- 84% dintre reprezentanții companiilor au declarat că susțin constant una sau mai multe organizații neguvernamentale prin sponsorizări.
Cu toate acestea, doar una din două societăți comerciale impozitate pe baza profitului pe tot parcursul anului 2017 a ales să utilizeze facilitatea fiscală 20%. Această estimare a fost făcută de Asociația pentru Relații Comunitare pe baza analizei datelor privind cifra de afaceri și profitul net pentru peste 124.000 de companii și extrapolarea rezultatelor obținute la datele furnizate de ANAF.
Conform datelor de la ANAF, în 2017, 27.784 de societăți comerciale au înregistrat cheltuieli cu sponsorizarea, mecenatul sau bursele private, direcționând către entități cu scop nelucrativ, printre care și organizații neguvernamentale, suma totală de peste 1,27 miliarde de lei (280 milioane de euro).
Dacă toate companiile ar fi direcționat către sectorul neguvernamental, suma maximă prevăzută de lege – peste 2,25 miliarde de lei (494 milioane de euro) ar fi putut suține domenii cheie precum sănătatea, educația și mediul, estimează Asociația pentru Relații Comunitare.
Trei ordonanțe care frânează accesarea și beneficiile Legii sponsorizării
Deși România acordă facilități fiscale pentru sponsorizări, conform legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea și legii nr. 227/2015 – Codul Fiscal[1], modificările legislative din ultimii doi ani reduc dramatic numărul companiilor care ar putea folosi facilitatea acordată de stat și, mai ales, fondurile care ar putea fi direcționate în dezvoltarea comunităților în care își desfășoară activitatea.
Ordonanța 3/2017 pentru modificarea Codului Fiscal, prin care limita maximă a cifrei de afaceri care definește microîntreprinderile a fost crescută de la 100.000 euro la 500.000 euro, scade cu 63% numărul companiilor care pot utiliza facilitatea fiscală și cu 10% suma care se poate direcționa. Aceste firme, care avuseseră un potențial total de sponsorizare de peste 50 de milioane de euro, au devenit supuse impozitului pe venit, și nu pe profit, fără posibilitatea de a direcționa un procent din impozitul pe profit către cauze sociale.
Ordonanța nr. 79/2017 pentru modificarea Codului Fiscal, prin care începând de la 1 ianuarie 2018 toate companiile cu cifra de afaceri până la 1 milion de euro sunt impozitate pe baza cifrei de afaceri și nu a profitului, duce la o scădere cu 78% a procentului de companii care nu mai pot face sponsorizări deductibile și generează o scădere de aproximativ 17% a sumei totale de bani care s-ar putea direcționa la nivel național. Potențialul de sponsorizare estimat de Asociația pentru Relații Comunitare este de 82 de milioane de euro.
În plus, cele două ordonanțe generează un mediu neechitabil pentru zeci de mii de societăți comerciale care pentru un comportament identic nu beneficiază de aceleași facilități fiscale precum companiile impozitate pe baza profitului.
Conform Ordonanței 25/2018, sunt eligibile pentru sponsorizări doar organizațiile neguvernamentale care sunt furnizori acreditați de servicii sociale cu cel puțin un serviciu social licențiat, în timp ce alte organizații, din domenii cheie cum ar fi educație, mediu sau chiar și unele organizații din domeniul medical, sunt restricționate. Organizațiile eligibile reprezintă aproximativ 5% din totalul organizațiilor neguvernametale active din România.
Impactul negativ
Impactul negativ al acestor schimbări se răsfrânge astfel asupra majorității organizațiilor neguvernamentale, mai cu seamă asupra celor de dimensiuni mici și medii, care nu mai pot accesa finanțările marilor corporații sau fondurile publice și depindeau tocmai de sponsorizările pe care aceste firme le-ar fi putut oferi.
„Prevederile OUG 25/2018 permit microîntreprinderilor, impozitate pe baza cifrei de afaceri, să sprijine prin această facilitate fiscală doar organizațiile neguvernamentale care oferă servicii sociale licențiate, însă toate ONG-urile, indiferent de domeniu, ar trebui să beneficieze de ea. În România sunt peste 40.000 de organizații neguvernamentale active care oferă servicii absolut necesare în multe domenii cheie, în care statul nu intervine deloc sau nu intervine suficient de rapid. De aceea, activitatea acestor organizații, care depinde în proporție foarte mare de această facilitate fiscală, este esențială. Aceste organizații de multe ori reușesc să rezolve problemele societății mai eficient în termeni de timp și de bani față de stat”, declară Laszlo Bodor, NGO Capacity Building Manager, Asociația pentru Relații Comunitare.
Binele se face în românia discriminând
Toate serviciile oferite de HOSPICE Casa Speranței sunt gratuite pentru pacienți și familiile lor. „Pentru a-și desfășura activitatea în continuare, HOSPICE Casa Speranței are nevoie de implicarea comunității, iar campania de direcționare a 20% din impozitul pe profit/venit este una dintre cele mai importante modalități de atragere de fonduri utilizate de organizația noastră. În anul 2017, suma colectata de HOSPICE prin acest mecanism a fost de 3.345.935 lei (712.000 EUR) și a reprezentat 19% din veniturile obținute de noi prin fundraising”, a declarat Patricia Pușchilă, director de fundraising și comunicare al HOSPICE Casa Speranței.
Începând din 2018, și microintreprinderile pot folosi această facilitate fiscală, dacă directionarea se face către un ONG acreditat ca furnizor de servicii sociale, ca în cazul HOSPICE. „Asistența socială este unul dintre pilonii îngrijrii paliative, iar modificările legislative din acest an permit sponsorizarea serviciilor sociale acreditate asigurate de fundație. Aproape 50% din companiile care ne susțin prin acest mecanism sunt încadrate acum în categoria microîntreprinderilor, de aceea contribuția lor este esențială pentru HOSPICE. IMM-urile pot direcționa în continuare 20% din impozitul către HOSPICE Casa Speranței. Detalii pe www.romaniafarahospice.ro”, completează Patricia Pușchilă.
Potrivit lui Carmen Uscatu, binele se face în România discriminând. „În anul 2018, cel mai mare proiect de responsabilitate socială a fost eliminat de pe lista celor 80% dintre companiile din România care ar fi putut să se implice în construcția lui”, afirmă Carmen Uscatu, președinte al Asociației Dăruiește Viață. „În prezent, 2% dintre ONG-urile din România mai pot beneficia de facilitatea fiscală adresată celor 80% dintre companiile din România care din 2018 au devenit plătitoare de impozit pe venit, a precizat Carmen Uscatu.