joi, septembrie 29, 2022
AcasăAgenda ZileiAutoritatea Vamală Română, visul încă neîmplinit al lui Teodorovici

Autoritatea Vamală Română, visul încă neîmplinit al lui Teodorovici

Autoritatea Vamală Română (AVR) se înfiinţează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, ca ordonator terţiar de credite, potrivit unei propuneri legislative iniţiată de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

Ministrul Finanțelor argumentează că, după reorganizarea activităţii ANAF în anul 2013, Autoritatea Naţională a Vămilor a fuzionat cu ANAF, pierzând calitatea de ordonator terţiar de credite, desfăşurarea activităţii structurilor vamale în cadrul ANAF evidenţiind o serie de disfuncţionalităţi, ceea ce justifică proiectul de înfiinţare a AVR în subordinea Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Astfel că, Autoritatea elaborează reglementările vamale care sunt în competenţa României în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, asigură administrarea impozitelor taxelor şi altor venituri bugetare date prin lege în competenţa sa, aplică politica şi legislaţia vamală, respectiv fiscală în domeniul supravegherii produselor accizabile, exercită atribuţiile de autoritate vamală şi controlul operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care au ca efect frauda vamală şi fiscală, precum şi a altor fapte date prin lege în competenţa sa.

Înfiinţarea Autorităţii Vamale nu implică suplimentarea numărului de personal la nivelul MFP, respectiv ANAF.

Autoritatea Vamală Română va fi condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizia prim-ministrului, la propunerea ministrului Finanţelor Publice, ajutat de un vicepreşedinte, numit tot de premier, se arată în propunerea legislativă. Autoritatea poate utiliza pe maşinile proprii semnale speciale de avertizare luminoase de culoare albastră.

„Prin trecerea structurilor vamale şi organizarea acestora în subordinea MFP, România se aliniază modelului organizatoric şi bunelor practici existente în majoritatea statelor membre care gestionează frontiera externă a Uniunii Europene (exemplu: Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania”, se mai arată în expunerea de motive.

 

Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai accesate