BNR atacă PSD pentru că se folosește de imaginea economiștilor ei pentru campanie electorală murdară, în condițiile în care Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Centrale a afirmat zilele trecute, că ar fi oportună săptămâna de lucru de 4 zile și o tăiere a salariilor de 20% pentru bugetari.
Astfel că, Banca Naţională a României critică utilizarea de către PSD în spoturi electorale a unor declaraţii scoase din context ale unor specialişti ai BNR.
„Banca Naţională a României dezaprobă ferm utilizarea de imagini şi declaraţii mai vechi sau mai noi, scoase din context, ale unor specialişti BNR în spoturi de campanie electorală ale PSD. BNR este o instituţie apolitică, independentă şi utilizarea abuzivă a unor asemenea declaraţii, care nu au conotaţie politică propriu-zisă, afectează statutul şi neutralitatea instituţiei noastre”, spun oficialii BNR.
Instituția solicită tuturor partidelor politice active în campania electorală să nu utilizeze incorect punctele de vedere exprimate de diverşi reprezentanţi ai băncii.
„BNR face un apel către toate partidele politice implicate în campania electorală să respecte caracterul apolitic al instituţiei şi să nu utilizeze incorect şi partinic puncte de vedere exprimate de diverşi reprezentanţi ai băncii, mai ales când acestea nu reflectă o abordare oficială asumată. Toate analizele şi punctele de vedere care reflectă poziţia BNR se regăsesc în rapoartele şi analizele publicate pe site-ul instituţiei sau în declaraţiile de presă ale Guvernatorului”, mai menționează Banca Naţională a României.
BNR atacă PSD pentru declarațiile lui Lazea
„O soluție ar fi săptămâna de lucru de 4 zile pentru bugetari cu o reducere de o cincime a salariului. Măcar așa s-ar ajunge la un cvasi-echilibru între salariile din sectorul bugetar și cele din mediul privat. O altă soluție ar fi o intrare în sectorul bugetar la 7 ieșiri, care s-a mai aplicat în trecut”, a afirmat Valentin Lazea referindu-se la scăderea deficitului bugetar care este preconizat de Comisia Europeană ca în acest an să depășească 10%, în timp ce economiștii români îl văd undeva la 9,5%.
