Legea DAE va duce la multe procese între bănci și clienți, pentru că aceasta nu explică foarte clar modul în care se va aplica.
„Dobânda Anuală Efectivă (DAE) se dovedeşte a fi o nucă tare pentru iniţiatorul legii privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive. Actul normativ oferă o definiţie greşită a DAE, sunt făcute trimiteri la limite pentru această dobândă care nu sunt precizate în text şi există prevederi legislative în contradicţie cu cele naţionale şi europene. Toate acestea demonstrează dificultăţi serioase în privinţa înţelegerii filozofiei ce stă în spatele conceptului DAE. Prin urmare, abundă neclarităţile în privinţa modului cum se vor aplica prevederile legii legate de DAE. Situaţia e de natură să ducă la numeroase litigii, de pe urma cărora este clar care va fi categoria profesională care va avea oricum de câştigat”, a afirmat Cristian Bichi, consilier al guverantorului BNR, pe blogul băncii centrale.
Potrivit acestuia, textul legii cuprinde însă multe alte prevederi discutabile şi în contradicţie cu dispoziţii legale europene şi naţionale, ce ar putea face obiectul a numeroase alte analize.
Lipsa de claritate a legii este întărită de incertitudinile care plutesc în jurul ei în privinţa momentului în care se face raportarea la plafoanele prescrise de dobânzi excesive.
„Problema este când, în contextul oscilaţiilor ratelor de dobândă, se poate reclama depăşirea plafoanelor stabilite pentru DAE. Este decisiv momentul iniţial al semnării contractului (aşa cum prevăd directivele europene), fiind irelevante perioadele următoare când se fac plăţile în contul dobânzilor? Sau raportarea la plafoane trebuie făcută în momentul plăţilor, în executarea contractului. Să nu uităm că legea precizează că ‘în scopul echilibrării prestaţiilor şi al reducerii riscurilor generate de astfel de contracte, legea este aplicabilă şi contractelor în derulare”, scrie consilierul guvernatorului BNR.
În opinia sa, din punct de vedere tehnic, trebuie avut în vedere faptul că, în cazul împrumuturilor cu rată de dobândă variabilă, aceasta poate să se modifice ca urmare a creşterii indicelui de referinţă (un factor de piaţă), ce duce la majorarea DAE asociate peste plafon.
Legea DAE va crea numeroase probleme
Sau, alternativ, plafonul poate să scadă în condiţiile unei dobânzi contractuale constante, ca urmare a reducerii dobânzii de referinţă a BNR (un element în formula de calcul a plafonului). Şi toate aceste evoluţii pot avea loc de mai multe ori pe durata de viaţă a unui credit.
„Ori problema DAE care iniţial au fost sub limita plafonului aplicabil lor şi au devenit superioare, pe parcursul raportului juridc nu e lămurită în noua lege, întreg mecanismul de funcţionare al plafonării DAE fiind nebulos”, susţine oficialul BNR.
Totodată, Bichi atrage atenţia că nu se înţelege dacă plafonarea se aplică doar la momentul încheierii contractului sau se intenţionează menţinerea acesteia pe toată durata derulării contractului. Confuzia sporeşte dacă se ia în calcul şi existenţa în textul legii a unui mecanism de revizuire a contractelor de credit.
„Să subliniem că aplicarea plafoanelor DAE la contractele în curs de derulare intră în contradicţie cu conceptul de DAE şi încalcă reglementări europene şi naţionale. DAE este un indicator care se calculează şi se include în contract la momentul încheierii acestuia”, scrie Bichi.
Dobânda anuală efectivă (DAE) este un indicator ce reflectă toate costurile relevante legate de contractarea unui împrumut, exprimate sub forma unui procent anual.
