Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea de extrădare a ziaristului turc Kamil Demirkaya pe motiv că autorităţile din Turcia au făcut acest demers în scopul urmăririi sau pedepsirii acestuia pe motive de opinii politice ori de apartenenţă la un anumit grup social, se arată în motivarea instanţei.
La finele anului trecut, Curtea de Apel a respins cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia „Zaman România”.
Jurnalistul a cerut azil politic în România şi a susţinut că acuzaţiile care i se aduc de către autorităţile turce i se par caraghioase. Autorităţile din Turcia îl acuzau, oficial, de faptul că a avut pe telefon o aplicaţie (bylock), folosită de susţinătorii predicatorului Fethullah Gulen.
Turcia nu a detaliat în ce au constat concret acţiunile pretins teroriste ale cetăţeanului turc, ci doar a prezentat probe generice. De asemenea, judecătorii CAB au considerat că nu se impune extrădarea lui Demirkaya în Turcia pentru că bărbatul a formulat o cerere de azil în România, unde de altfel se află familia sa.
În plus, judecătorul a afirmat că instanţa vede măsurile represive ale sistemului turc faţă de persoanele suspectate de apartenenţă la mişcarea clericului Fethullah Gulen.
„Tot din înscrisurile existente la dosar rezultă numeroase aspecte din ţara de origine a persoanei solicitate legate de măsurile luate de autorităţi faţă de instituţiile şi persoanele considerate că ar susţine mişcarea lui Fethullah Gulen, considerată de autorităţi ca fiind o organizaţie teroristă, din pricina opoziţiei politice pe care guvernul a apreciat că ar exercita-o această organizaţie faţă de măsurile sale”, se mai arată în motivare.
De asemenea, Curtea reţine, de altfel, că autorităţile turce au prezentat constant măsurile luate împotriva acestei organizaţii, destituirile şi arestările operate în rândul militarilor, intelectualilor şi funcţionarilor statului sub acuzaţia de apartenenţă sau simpatizare cu mişcarea lui Fethullah Gulen, numărul acestor arestări, aşa cum rezultă şi din înscrisurile depuse la acest dosar de către persoana solicitată, aspecte care de asemenea nu pot fi ignorate.
”Nu pot fi ignorate împrejurarea că autorităţile turce au suspendat aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului pe durata stării de urgenţă şi nici faptul că aceste măsuri represive continuă în prezent, iar autorităţile prezintă în mod constant, prin rapoarte săptămânale, numărul persoanelor simpatizante ale acestei mişcări care au fost arestate preventiv. Curtea apreciază ca fiind relevante aspectele relatate de cei doi martori audiaţi în cauză cu privire la situaţia actuală din Turcia, cu privire la arestarea şi urmărirea unui număr impresionant de ziarişti, la închiderea unor publicaţii, dar şi la tratamentul la care sunt supuşi ziariştii care au fost arestaţi preventiv sau condamnaţi. Toate aceste probe îndreptăţesc instanţa să considere că în cauză se poate stabili într-o măsură rezonabilă că extrădarea cetăţeanului turc este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii pe motive de opinii politice ori de apartenenţă la un anumit grup social, împrejurare care face ca în cauză să fie incident un motiv obligatoriu de refuz al extrădării”, potrivit instanței.
About The Author
