Omul de afaceri Cristian Borcea trebuie să plătească o cauţiune de 2 milioane de lei, el fiind pus sub acuzare într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de ban, a stabilit DIICOT. În același dosar sunt implicaţi şi foşti directori de la Rompetrol.
Fostul finanţator al Clubului Dinamo a fost adus vineri seara la sediul DIICOT, unde a fost audiat mai multe ore, după care procurorii au decis ca el să fie cercetat în libertate, sub control judiciar pe cauţiune.
Audierea lui Borcea vine după ce locuinţa sa a fost percheziţionată timp de mai multe ore de către procurori.
Cauţiune de 2 milioane de lei
Potrivit DIICOT, în intervalul ianuarie 2010 – octombrie 2013, o grupare a acţionat coordonat, pe două circuite fictive, în scopul înregistrării în contabilitate de cheltuieli nereale şi spălării sumelor de bani astfel rezultate, prin intermediul unor contracte fictive de prestări servicii, comision, achiziţii nereale sau transferuri financiare interne/externe.
Grupul infracţional a fost constituit de către Vitalie Burcă, Dmitry Grigoryev (fost vicepreşedinte şi chief financial officer la Rompetrol Group) şi Sergey Vassilyev, activitatea acestuia fiind sprijinită, printre alţii, de Zhakenov Askar (fost chief information officer la Rompetrol Group).
În acest mecanism evazionist au fost implicaţi şi reprezentanţii unor societăţi beneficiare (care aveau relaţii contractuale cu firme din grupul Rompetrol), printre care şi Cristian Borcea.
Aceştia sunt suspectaţi că, prin intermediul societăţilor comerciale pe care le deţineau, au încheiat în scop evazionist contracte fictive printr-un circuit de tranzacţionare, disimulând transferul banilor, sume care ulterior (din dispoziţia lui Dmitry Grigoriev, Sergey Vassilyev şi Vitalie Burcă) erau rulate succesiv „în cascadă” prin alte circuite financiare fictive, în scopul spălării şi în final al obţinerii sumelor respective.
În urma verificărilor efectuate de DIICOT a rezultat că societăţile comerciale controlate de către Vitalie Burcă, Dmitry Grigoryev şi Sergey Vassilyev, care aveau un comportament fiscal disimulat de tip fantomă, ar fi facturat în mod fictiv anumite achiziţii şi prestări servicii şi către alte societăţi comerciale.
În lanţul evazionist ar fi fost folosite pe mai multe paliere societăţi comerciale cu un comportament fiscal disimulat de tip fantomă, iar sumele de bani erau transferate succesiv prin conturile respectivelor societăţi, în scopul spălării acestora. Prejudiciul în acest caz se ridică la aproximativ 40 milioane de lei